luni, 19 ianuarie 2009

Clipa neuitată


Cu ce aş putea compara
clipa neuitată
a legământului meu
decât cu bucuria mamei
la auzul primului ţipăt
al pruncului iubirii ei...

Puţin pot pune pe albul hârtiei
despre o asemenea clipă,
despre Biserica cea veche,
despre mulţimea de fraţi,
despre dulcea cântare,
despre lacrimile
izvorâte din dragoste...

Doamne,
câtă bucurie am găsit
în rugăciunea legământului!
Câtă putere şi nădejde
în icoana sfântă
a legământului Tău de iubire!

Un comentariu:

Mariana spunea...

Fiecare vers e minunat, Sorin! Amintirea acelor clipe transpare de dincolo de cuvinte...
Bucuria şi lacrimile sunt fără de margini! Numai cine s-a întâlnit cu Lumina, poate spune ce înseamnă îmrăţişarea ei:
,,Doamne,
câtă bucurie am găsit
în rugăciunea legământului!
Câtă putere şi nădejde
în icoana sfântă
a legământului Tău de iubire!"