marți, 9 iunie 2009

Lumina zâmbetului curat...




Lacătele de piatră
Se deschid cu râuri,
Lacătele de apă
Se deschid cu stele,
Lacătele din noi
Se deschid cu o lacrimă.
..

( Octavian Paler )





...şi mai aduag eu:

Când lumina zâmbetului curat
îşi face ,,cale" pătrunzând
în sufletul ale cărui lacăte
au fost deschise de lacrima sfântă,
atunci înfloresc acolo,
în grădina inimii,
crinii înmiresmaţi
ai iubirii şi ai neprihănirii...
Iar mireasma lor te învăluie ameţitor
ca un şal cu adiere de Rai,
ademenindu-te să te laşi uşor,
cu încredere totală,
pe braţul Domnului,
cu ochii întredeschişi
pentru a nu strivi lacrimile iubirii,
lacrimile dorului
şi lacrimile recunoştinţei
izvorâte din seninul privirii
uimită de atâta frumuseţe
pe care Însuşi Dumnezeu
şi-a pus semnătura...

Un comentariu:

mmary spunea...

foarte,foarte frumos,...,nu pot sa comentez nimic,...,nu pot decat sa-L invit pe Dumnezeu sa-si puna semnatura si pe inima mea...