miercuri, 10 iunie 2009

Slava lumii


Slava lumii
e numai o iluzie,
o falsă fericire,
o umbră a dragostei,
o capcană a morţii.



Slava lumii
e un vas de rubin,
frumos pe dinafară
gol pe dinăuntru
şi foarte fragil.


Slava lumii
"îmbrăcăminte de piele "
"deşertăciunea deşertăciunilor",
şoaptă demonică,
rai pierdut.

Un comentariu:

Mariana spunea...

Asta e una dintre primele tale poezii...M-am bucurat când am văzut că scrii poezii...şi de atunci e bucurie crescândă.

Despre slava lumii, nu pot să spun decât că e înşelătoare. Am căutat-o şi eu, iar când am avut-o am văzut cât e de înşlătoare...nu umplea golul pe care promisese câ îl va umple...

Doar când vom fi cu Hristos în slavă, vom pluti în acea fericire după care tânjim...
Până Atunci şi până Acolo totul e deşertăciune şi goană după vânt.