sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Întrebări - tu cum răspunzi? ( IX )


- Părintele Iosif ne-a spus că Oastea Domnului este aflarea şi vestirea lui Iisus cel Răstignit.
Ce înseamnă asta?
Nu înseamnă oare ca mai întâi să ne umplem noi înşine de Hristos şi de virtuţile Lui în toată inima şi trăirea noastră cu fapta?
Pot avea valoare vorbele noastre dacă dincolo de ele nu avem nimic?

- Când citim Evanghelia, iar chipul lui Hristos devine irezistibil, plin de slavă, când ne rugăm şi devenim conştienţi de măreţia, de sfinţenia lui Dumnezeu, spunem noi vreodată „nu sunt vrednic ca El să vină până la mine”?

- Ne plângem de pildă că Dumnezeu nu ni se face prezent în cele câteva minute pe care I le rezervăm, dar cum rămâne oare cu cele douăzeci şi trei de ceasuri şi jumătate în timpul cărora poate că Dumnezeu bate la uşa noastră, iar noi răspundem cu „sunt ocupat, îmi pare rău”, sau când nu răspundem defel pentru că nici măcar nu mai auzim bătaia în uşa inimii noastre, a minţii noastre, a conştiinţei noastre, a vieţii noastre?

- "...Ce-am făcut, o ce-am făcut
din ce-am spus cu toţii
să-nzestrăm cu sfânt avut
fiii şi nepoţii,
ce-am lucrat ca să grăbim
Sfânta-Mpărăţie
unde fericiţi să fim
toţi, pe veşnicie?..." ( Traian Dorz- poezia "Ce am făcut?")

- Pentru mine a iubi este îndeplinirea unei porunci, sau este favorul unei bucurii?

- Noi vrem ceva de la El, dar nu pe El Însuşi. Este aceasta o relaţie? Oare la fel ne purtăm şi cu prietenii noştri? Căutăm la ceea ce putem obţine dintr-o relaţie de prietenie sau la prietenul pe care-l iubim? Şi gândim aceasta şi în legătură cu Domnul?

- Să ne gândim acum la rugăciunile noastre, ale tale şi ale mele; gândeşte-te la căldura, adâncimea şi intensitatea rugăciunii tale când este făcută pentru cineva pe care-l iubeşti sau pentru ceva care este important în viaţa ta.
În asemenea momente, inima ta este deschisă şi tot sufletul tău este strâns în rugăciune, înseamnă aceasta că Dumnezeu contează pentru tine?

- Este nevoie de luptă necurmată cu toate patimile care trăiesc şi au rădăcini în noi.
Ia spune-mi, ce patimă ai lovit şi ai omorât?
Oare nu trăiesc toate patimile în tine până acum şi nu te rănesc, nu te tulbură ?
Scoală-te şi loveşte toate patimile -aceşti amaleciţi gândiţi, care trăiesc în tine ca nişte paraziţi.
Ce unire are Hristos cu Veliar ?
Sau ce parte este credinciosului cu cel necredincios ? (2 Cor. 6,15). (Sfântul Ioan de Kronstadt)

- "Când te rogi înaintea icoanei Domnului sau Maicii Domnului sau sfinţilor, întreabă-te: fără făţărnicie şi cu dragoste, cu credinţă, priveşti la sfintele icoane ?
Cu toată inima te rogi, cu tot cugetul şi cu toată nădejdea ?
Nu doarme oare inima ta ?
Nu doarme oare cugetul tău ?
Gura ta nu rosteşte cumva bâiguieli ale inimii care dormitează ?"(Sfântul Ioan de Kronstadt)

- Sa ne intrebam in seara asta fiecare in parte, ce imi place?
Ce ma multumeste?
Ce ma implineste?
Ce ma odihneste sa fac in viata?

- “Ai Scriptura in casa?
O citesti?
Stii ca in Noul Testament este vorba de dumneata?”
Pai daca acolo e vorba de Icoana, de Radacina noastra, de Mantuitorul Iisus Hristos, e vorba si de noi. Nu ne putem cunoaste daca nu-L cunoastem pe El. Cunoscandu-L pe El ne cunoastem pe noi, in taina aceasta, vedeti, in care se dezvaluie deodata intreaga revelatie dumnezeiasca; si atunci credem cu tarie in ea. Credem ca asa a fost pentru ca ai impresia ca este o experienta a vietii tale. Si intind atunci radacina in El. Simti ca oriunde te vei afla esti cu El, mai ales acum, cand, iata, a trebuit sa vina stiinta ca sa mai adauge si ea ceva: ca in fiecare faptura, bobita cat de mica de creatie, se oglindeste faptura intreaga.
( Parintele Constantin Galeriu)

- Jertfim Mantuitorului viata noastra, sufletul, puterea, mintea si tot ce avem mai de pret?
Il intampinam noi astazi pe Hristos impacati unii cu altii, spovediti, uniti cu Dumnezeiestile Taine?
Sau venim la El plini de ura, certati, nespovediti, intunecati de patimi?

Întrebări - tu cum răspunzi? ( II )

Întrebări - tu cum răspunzi? ( III )

Niciun comentariu: