Permiteţi-mi astăzi şi o mică întrebare. O întrebare adresata fiecăruia dintre noi, chiar de Sfântul Ioan Gură de Aur:
"Poate tu trebuie să-ţi faci prieteni. Fă-ţi prieteni pentru Dumnezeu!
De trebuie să-ţi faci vrăjmaşi, fă-ţi-i pentru Dumnezeu!
Însă cum putem noi să ne facem prieteni şi vrăjmaşi pentru Dumnezeu?"
În clipa aceasta, mă uit şi văd că pe ziua de ieri, au fost peste 119 viztatori a acestui blog, m-ar bucura ca o mare parte dintre voi, să meditaţi la această întrebare căutând un răspuns.
Îndrăzniţi să răspundeţi...aştept răspunsurile voastre!
4 comentarii:
Cred ca raspunsul e foarte simplu .
Cand ne facem prieteni ,acestia ar trebui sa fie crestini (nu doar cu numele ) ,astfel incat sa ne ìmbogatim ` si noi in Domnul .
Vrajmasii ti-i faci tot intru/pentru Dumnezeu in momentul in care iti aperi convingerile si credinta ortodoxa de ratacirile sau chiar minciunile ,denigrarile altora (fie ca sunt atei ,fie de alta credinta ,fie chiar ortodocsi care insa s-au departat de ortodoxie).Am avut si o astfel de polemica la un moment dat chiar cu cineva de religie ortodoxa care ajunsese sa promoveze ideea ca icoanele sunt idoli.
Sorin am sa te rog pe tine si pe Mariana sa fiti alaturi de Andrei Bucur , azi cand e are programare la clinica.Cred ca ar fi frumos sa -i fim alaturi macar cu gandul si sa-i aratam lucrul acesta pe blogul sau.
Va multumesc .
Am incercat sa dau un raspuns personal la aceasta intrebare, dar pana la urma am ales tot raspunsul Sf. Ioan Grua de Aur:
"Sa nu cautam prieteni de la care primim daruri, de care suntem invitati la masa si care ne partinesc in lucrurile cele pamantesti, ci sa ni-i castigam pe acei prieteni care totdeauna tin sufletul nostru in randuiala, ne indeamna la datoriile noastre, pedepsesc greselile noastre, dojenesc incalcarile de lege ale noastre; cand cadem, iarasi ne ridica, si prin sfat si rugaciune ajuta apropierea noastra de Dumnezeu. Dar si vrajmasi trebuie sa-si faca cineva pentru Dumnezeu. Cand tu vezi pe un om destramat, incalcator de lege, plin de pacate si de socotinte rele, care voieste sa te duca la cadere si sa te amageasca, retrage-te si fugi, precum a poruncit Hristos sa faci, cand a zis: „De te sminteste ochiul tau cel drept, scoate-l si-l arunca de la tine” (Matei 5, 29).
Prin aceasta, El iti porunceste ca si pe prietenii pe care tu ii iubesti ca pe ochiul tau, si care iti sunt foarte folositori in viata, sa-i smulgi si sa-i arunci de la tine, cand mantuirea ta cere aceasta. Cand te duci in societate si trebuie ss vorbesti multe, fa si aceasta pentru Dumnezeu."
"Poate tu trebuie să-ţi faci prieteni. Fă-ţi prieteni pentru Dumnezeu!
De trebuie să-ţi faci vrăjmaşi, fă-ţi-i pentru Dumnezeu!
Insă cum putem noi să ne facem prieteni şi vrăjmaşi pentru Dumnezeu?"
( Sfantul Ioan Gura de Aur )
Am tresărit la întrebarea asta...De ce? Fiindcă aceste cuvinte ,,prieten", ,,prietenie" le preţuiesc la fel de mult ca şi cuvintele ,,iubire", ,,iertare"...şi parcă nu găsesc loc în vocabularul inimii mele pentru cuvântul ,,vrăjmaşi"...
Dar, citindu-l în context, ca sintagmă, ,,vrăjmaşi pentru Dumnezeu", am respirat uşurată...
Fraţii noştri în Hristos ne devin prieteni în timp, dacă încercăm să cultivăm această prietenie, să o udăm, să o îngijim cu iubire ca pe ce mai frumoasă floare. Sunt multe feluri de prietenii... Dar cele mai adevărată sunt cele în Hristos, prin Hristos, pentru Hristos...Cum ni le facem? Împrietenindu-ne cu Hristos! Când El ne este Prieten, toţi prietenii Lui devin şi prietenii noştri...
Despre vrăjmaşi aş putea spune că nu trebuie să îi căutăm...ei ne devin aşa când sunt vrăjmaşi ai lui Hristos...Prietenii de odinioară, cei ce ne erau prieteni de păcate, ne devin duşmani când Îl acceptăm ca Prieten pe Hristos...
Şi totuşi, chiar de ar mulţi aceşti duşmani, îmi doresc să îi pot iubi, să pot să le ofer o altă perspectivă a pritenii adevărate în Hristos...Aş spune ca şi Hristos pe cruce: ,,Doamne, iartă-i că nu ştiu ce fac"
Ar mai fi şi alte răspunsuri şi alte exemple...
Trimiteți un comentariu