duminică, 17 ianuarie 2010

La mulţi ani Andrei!!!



Eram după doi ani de căsnicie, când Dumnezeu ne binecuvanta cu un fiu. La naşterea lui, era să-mi pierd soţia...la doar o zi după naştere îi făceam botezul pentru ca nimeni nu mai spunea că o să scape. Ia-am pus numele Andrei şi l-am dat în grija acestui Sf. Apostol. În seara zilei cu botezul la orele 23 primesc un telefon: "Luaţi buletinul şi veniţi la spital",... am crezut că a căzut cerul pe mine, drumul până la spital mi s-a părut o veşnicie...

Ajuns acolo, mă aştepta o ambulanţă şi mi s-a spus că am sa merg cu copilul la Timişoara... i se mai dădea o şansă. Am urcat timid, termurând numai eu şi copilul, soţia nu avea voie să părăsească spitalul, nu avea voie să se ridice din pat.

Salvarea gonea, gândurile mele goneau nu stiu unde....dar nu mă rugam... altcineva se ruga pentru mine… Mă uitam la copilul meu şi îmi ziceam revoltat:"În ce ţară trăim!"... era într-un coş de rufe, învelit într-un cearşaf şi două sticle cu apă caldă, să-i fie culcuşul cald. Tot drumul mânuţa copilului, strângea degetul mâini mele cu o putere care în mine parcă nu se mai regăsea...

Ajuns la Timişoara s-au refăcut analizele... a avut loc operaţia şi o lună de zile cât a stat internat, medicii şi asistentele i-au fost mamă şi tată. Soţia era la Deva în spital... iar eu nu aveam voie să stau în spital.

Mă veţi întreba care a fost diagnosticul? - Duodenul înfundat, nu lăsa corpul să se alimenteze cu hrană. În acele zile am mai aflat ceva: Copilul se născuse peste timpul de sarcină cu aproape o săptămână, soţia se număra printre acele femei la care travaliul nu se provoacă de la sine, putea să tot aştepte începerea travaliului.

În această situatie, duodenul înfundat a fost o binecuvântare. Andrei a înghiţit din lichidul ce-l înconjura, fiind încă în burtica mamei lui, dar acest lichid, care putea să-i fie fatal, nu a ajuns în corpul lui, pentru că duodenul era înfundat…

Astăzi Andrei împlineşte 10 anişori, şi-mi aminteşte în fiecare clipă cât de mare este bunatatea lui Dumnezeu, mila Lui şi înţelegerea Lui faţă de noi.

După naşterea lui Andrei, am aflat cu durere că el va fi singurul nostru copil, altul soţia nu va mai putea avea, oricât ne-am dori noi. Şi faptul că Andrei, a venit pe lume atinci, şi nu după un an sau doi, a fost o binecuvântare. dacă mai stăteam un an, era posibil să nu-l mai fi putut avea nici pe el. Soţia a fost operată.....

Inspirată de rândurile de mai sus, dar şi de cele ce se pot citi printre rânduri, scumpa noastră surioară Mariana a scris următoarele versuri:



Trăiesc printr-o minune

- la 10 ani –

17.01. 2000 - 17.01.2010)



Eram un punct, o virgulă, o şoaptă,

Ascuns–în întuneric din iubire,

Un prunc frumos şi-un dor care aşteaptă

Să-ntâmpine lumina cu uimire!


Doream să văd al mamei chip de sfântă

Şi braţul tatălui să-l simt puternic,

Când legânându-mă duios îmi cântă

Un vers de dor cu glasul lui angelic...


Venit-a zi de iarnă fără geruri

Şi-am vrut să gust lumina şi seninul,

Simţeam durerea zborului spre ceruri,

Şi-un plâns victorios curmase chinul...


Deodată, frigul aspru mă cuprinse,

Doream căldura mamei să m-aline...

O mână moale ea spre mine-ntinse,

Şi cât mi-e dor s-ajungă pân’ la mine!


Dar mama pare că ar vrea să doarmă,

Şi-o palmă grea, de medic, o trezeşte...

Încep să plâng la gândul c-o s-o doară,

Ea mă priveşte blând şi îmi zâmbeşte...


O mână caldă-mi înveleşte corpul...

Încep să ameţesc...O vreau pe mama!

În jurul meu se învârteşte totul...

Cred c-am să mor şi nimeni nu-şi dă seama...


E prima dată-n-viaţă când mi-e foame.

La sânul cald al mamei foame-ar trece...

Mi-aude plânsul una dintre doamne

Şi-mi dă să beau lăptic din sticla rece...


Adorm înfometat cu plânsu-n gene,

Că trupul meu refuză orice lapte...

Apoi iar mă trezesc când paşi alene

Mă leagănă vorbind în triste şoapte...


Îi auzeam vorbind că sunt pe ducă,

Şi-au hotărât pe tată să îl cheme,

Cu el în grabă-n preot să aducă

Botezul să mi-l facă mai devreme...


Şi tati a venit cu-atâta grabă,

Iar ochii lui erau doar rugăciune...

C-un murmur de iubire mă întreabă:

,,Copilul meu iubit, crezi în minune?”


Un plâns ca de vioară izbucneşte,

Că nu voiam să-mi părăsesc părinţii,

Voiam să-nvăţ de mic cum se iubeşte,

Deprins de ei în tainele credinţei...


Botezul creştinesc mi-a pus pecete

Şi-un înger mă-nvelea cu aripioare,

Vedeam că-i cerul plin de îngeri-cete

Şi sufleţelul meu voia să zboare.


Marama nopţii se aşterne tristă...

Mi-aşa de dor de glasul mamei mele,

Şi ea îşi plânge dorul în batistă,

Iar inima lui tati-i bucăţele...


O voce-n telefon îl cheamă-n şoaptă,

O teamă ca de moarte îl cuprinde,

Aleargă clătinat în plină noapte,

Crezând câ-n viaţă nu mă va mai prinde...


Cearşafuri albe mă-nfăşoară-ndată,

Şi-n coş, precum pe Moise, mă aşază...

Apoi , într-o salvare, lângă tată

Ce cu iubire-n suflet mă veghează...


Şi n-am mai plâns deloc a mea durere,

Eram cu tatăl meu şi mi-era bine,

M-am apucat de-un deget cu putere,

Simţind căldura lui cum vine-n mine.


Doream şi eu o soră sau un frate,

Şi mama îşi dorea mai mult ca toate

O surprindeam plângând seară de seară,

Durerea ei era mult prea amară!...


Urmat-au operaţii, tratamente,

Durere, multe lacrimi, pansamente...

Când rana cea mai grea se vindecase,

Izvorul vieţii-n mama mea secase...


Iar tata, mângâind-o cu iubire,

Spunea că în Hristos e fericire...

Când mă priveau cu-atâta duioşie,

În braţe le săream cu voioşie...


M-ai apărat mereu , bunul meu tată!

M-ai învăţat credinţa-adevărată...

Să-l port pe Dumnezeu în inimioară

Tu îmi şopteai în fiecare seară.


Iubirea Lui să-mi lumineze faţa,

Pe mama s-o iubesc toată viaţa...

De ziua mea eu am o mulţumire:

E plină de respect şi de iubire...


O, mama mea iubită, azi zâmbeşte!...

Cu-atâta dor azi tata te priveşte...

Cu-atâta dragoste!...Cu grijă mare!...

Că tu ne eşti a noastră sărbătoare...


Îţi mulţumim, o, Doamne, de viaţă!

Îţi mulţumim de tot ce-aşterni în faţă!

Pe mine-ajută-mă să cresc în bine

Să mă asemăn tot mai mult cu Tine!


Să fiu mereu ascultător, cuminte...

Iar drumul meu să fie doar ‚nainte!

Să cânt, să plâng, să stau în rugăciune,

Şi-acolo-n Cer Iisus să mă-ncunune!


Îţi multumesc din suflet, Mariana!


9 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Superbe versurile Marianei, pline de dragoste si multumire fata de Domnul.
Multa emotie ...printre versuri.
O duminica plina de bucurie sa aveti!

Mariana spunea...

Înainte de a-i ura ,,La mulţi ani! lui Andrei, vreau să spun că însăşi viaţa e o minune...dar la voi, la fiecare dintre voi, viaţa a fost o minune de două ori...Atunci a fost greu, ştiu...Dar acum, privind în urmă, toate acele lacrimi de durere, sunt înlocuite cu lacrimile recunoştinţei...Dumnezeu şi-a arătat iubirea lui faţă de voi aşa de minunat...Şi, poate de asta, mă apropii de fiecare dată cu fior sfânt de voi, de povestea vieţii fiecăruia...

Mă rog Lui Dumnezeu să vă binecuvânteze mereu şi mereu!
Îi doresc lui Andrei să cunoască bucuria imensă de a fi Cu Dumnezeu şi aici pe pământ şi în Veşnicie!

Vă felicit pe tine şi pe Adina că acum 10 ani aţi devenit părinţi...şi că totul a fost şi este o minune! Vă îmbrăţişez cu dor pe toţi trei!

LA MULŢI ANI, ANDREI!

PS. Versurile sunt scrise cu mare drag...Nu sunt perfecte...mai trebuie un pic retuşate, dar MINUNEA e perfectă! Da, Andrei, tu eşti MINUNEA! Să îl iubeşti pe Dumnezeu cu toată fiinţa ta! Fii binecuvântat!

elena marin-alexe spunea...

Mare este Dumnezeu! Traiasca Domnul Isus si lauda Duhului sfant!
Povestea ta ma emotionat pana la lacrimi si am realizat inca o data, ce Dumnezeu minunat avem!
Doresc fiului tau Andrei, toata binecuvantarea cerului si a pamantului, in Multi ani si buni!
Voua de asemeni La multi ani.
Sa-l cresteti in frica si dragoste de Isus Hristos!

Passion4God spunea...

LA MULTI ANI binecuvantati de Domnul! Sa va bucurati de fiul vostru ce vi l-a dar Dumnezeu si mereu sa va aduca bucurie si fericire in casa!

Iar despre poezia lui Mariana nu am decat cuvinte de lauda si multa admiratie insotit de respect!

disa spunea...

"soţia se număra printre acele femei la care travaliul nu se provoacă de la sine, putea să tot aştepte începerea travaliului."
acelasi lucru mi s-a intamplat si mie.
Sa-ti traiasca copilul, sa traiasca si parintii, sa-l poata creste cu dragoste pentru Cel ce l-a salvat!

aura mamica de aandrei alexandru spunea...

la multi ani Andrei .emotionanta povestea nasterii si nu numai , recunosc ca mi-a scapat cateva lacrimi
Poezia superba felicitari celei care a scris-o

info spunea...

Buna ziua,

Sunteti interesat de un schimb de link-uri (link exchange) ?
Eu va adaug link-ul pe http://kidinho.wordpress.com si pe pagina partenerilor site-ului meu http://www.ejocurionline.com/parteneri.html , iar dvs. imi adaugati link inspre http://www.ejocurionline.com .

Mai jos aveti datele :
Titlu : jocuri online
Descriere : jocuri online
Link : http://www.ejocurionline.com

sau

Jocuri online

Daca sunteti interesat de acest schimb de link-uri , trimiteti-mi datele site-ului dvs. la adresa de mail infojocuri@gmail.com pentru a-l adauga.
Astept un mesaj de confirmare pozitiv / negativ .

Multumesc pt. timpul acordat !

PS : Imi pare rau daca prin acest mesaj v-am deranjat !

Numai bine !
George

Friendforu spunea...

La Multi Ani!!!! ANDREI

Si fie ca Domnul sa-ti fie tot timpul in calea ta, ca tot ceea ce faci sa fie usor si de dus la bun sfarsit cu usurinta, iar daca vei intampina vreo greutate sa stii ca nu te lasa Domnul la greu si-ti va raspunde la orice problema:).

La multri ani inca o data si sa fii fericit ca ai niste parinti foarte buni, cu frica lui Dumnezeu si care stiu sa te creasca asa cum vrea Domnul.:D

Si sa-l iubesti pe Domnul in fiecare clipa a vietii tale.

MONICA DANIELA spunea...

Dumnezeu sa-l tina sanatos !
La multi ani !
Scuze ptr intarziere.