- Suntem sau nu suntem liberi? Adică suntem liberi a păcătui? Suntem liberi să nu păcătuim? Sunt două opţiuni care se exclud reciproc, nu? ( Danion Vasile)
- "De ce sa ne multumim cu cateva raze, cand putem avea Soarele?
De ce sa ne condamnam la tristete cand, putem avea Bucuria nesfarsita?
De ce sa traim in intuneric, cand ne putem scalda intr-o lumina cristalina?
De ce sa nu vrem sa devenim ceea ce am fost creati sa fim: fiinte de lumina, puritate si iubire, vesnic fericite? De ce?" ( Lucia )
- "Flămânzii s-au săturat de vorbe. Ei vor pâine.
Lumea s-a săturat de predici. Ea are nevoie de Hristos.
Oare numai noi nu ne-am săturat încă?
De ce oare nu înţelegem odată noi înşine ceea ce ne tot luptăm să-i facem pe alţii să înţeleagă?
Părintele Iosif ne-a spus nouă că Oastea Domnului este aflarea şi vestirea lui Iisus Hristos cel Răstignit. Dar ce înseamnă asta? (Traian Dorz - Eterna iubire, pag. 90-91)
- "Gândiţi-vă, prieteni , fraţi, surori, părinţi şi prieteni şi copii, toţi:
ce minunat Mântuitor avem noi, ce Patrie strălucită, fericită şi eternă şi ce Slavă sărbătorească, iubitoare şi dulce şi spuneţi dacă ştiţi, dacă cunoaşteţi, dacă puteţi: mai este ceva asemeni acestor comori veşnice, mai este ceva preţios ca Mărgăritarul nostru Ascuns şi mai este cineva atât de bogat ca noi, care le avem pe toate acestea chiar de pe acum, prin iubire?" (,,Mărgăritarul ascuns" de fr. Traian Dorz)
- Dar de ce oare Te-am făcut eu de atâtea ori să plângi Tu,
Unicul meu binefăcător?...
De ce oare n-am putut să-mi ascund umbra şi norul meu de Tine?
Ca să nu îndurereze tocmai inima care, singura, nu m-a judecat niciodată când am zdrobit-o?
Nu ştiam eu oare câtă bunătate este în ea?
Atunci de ce n-am ştiut să fericesc pe Acela care, singurul, a avut milă de nefericirea mea?
Nu ştiam eu oare cât de mult au plâns aceşti ochi preaiubiţi, pentru mine, în depărtarea mea?
Am uitat eu oare cât i-am dorit de mult?...
N-a sosit oare primăvara mea?
De ce nu-mi scot atunci la soare florile din umbra unde mi-au stat îngheţate atâta vreme? (Prieten tinereţii mele" de Traian Dorz)
- " Frate, dacă eşti încredinţat că familia ta duhovnicească îşi trage numele din Hristos (Efeseni 3,15) ,dacă ai intrat prin ea din naşterea din nou, şi dacă ai primit în ea pacea inimii, iertarea păcatelor şi părtăşia cu Hristos, atunci cum să-ţi mai poţi călca legământul aici pus? Cum să-ţi mai poţi părăsi locul în care te-a chemat aici Hristos?
Şi cum să fii necredincios în lucrul aici încredinţat ţie? ( 1Corinteni 4,2)."
( Traian Dorz )
- "Ce voi face? Îmi era aşa de bine cu Tine. Vreau să-Ţi mai spun ceva: Tu ştii că lupta va fi grea. Poate că în noaptea asta voi bate la uşa Ta. Cu toate că nu Ţi-am fost niciodată prieten, îmi vei da voie să intru când voi sosi?" (din rugăciune ce a fost găsită în buzunarul unui soldat rus necunoscut căzut în timpul celui de-al doilea război mondial)
- Dragostea nu presupune sprijin reciproc, nu ar trebui dragostea sa fie cea care uneste si implineste sufletele? De ce sa te ce oare de multe ori in loc de multumire si iubire primim doar amaraciune doar schimb de orgolii? Ce ucide dragostea?
- Imaginează-ţi că eşti într-o vale între munţi. Tot ce strigăm ne vine înapoi - Legea ecoului. Dacă strigi "te iubesc", îţi vine inapoi "te iubesc, te iubesc, te....". dacă strigi "te urăsc" oare ce îţi vine înapoi ?
- De ce este important ca oamenii să fie sinceri?
Dacă ar fi sa susţi un discurs care ar fi pledoaria ta pentru sinceritate?
- "Când îl vom putea sui noi oare şi când voi ajunge, în sfârşit, acolo unde ar trebui să fiu acum de mult?
Iată, dacă dau, de ce mai cântăresc?
Dacă lupt, de ce îmi mai număr rănile?
Dacă iubesc cu adevărat, de ce îmi mai număr rănile?
Dacă iubesc cu adevărat, de ce mai aştept să mi se răspundă la fel?
De ce mai sunt încă şi acum atât de mult tot eu şi atât de puţin Tu?"
( Traian Dorz ,,Prieten tinereţii mele" )
- Cum pot avea încredere în ceea ce simt, mai mult decât în ceea ce a descoperit lumii Dumnezeu?
- Sunt cazuri, destul de multe, când Dumnezeu nu primeşte rugaciunile noastre. Pentru ce?
- "De ce sa ne multumim cu cateva raze, cand putem avea Soarele?
De ce sa ne condamnam la tristete cand, putem avea Bucuria nesfarsita?
De ce sa traim in intuneric, cand ne putem scalda intr-o lumina cristalina?
De ce sa nu vrem sa devenim ceea ce am fost creati sa fim: fiinte de lumina, puritate si iubire, vesnic fericite? De ce?" ( Lucia )
- "Flămânzii s-au săturat de vorbe. Ei vor pâine.
Lumea s-a săturat de predici. Ea are nevoie de Hristos.
Oare numai noi nu ne-am săturat încă?
De ce oare nu înţelegem odată noi înşine ceea ce ne tot luptăm să-i facem pe alţii să înţeleagă?
Părintele Iosif ne-a spus nouă că Oastea Domnului este aflarea şi vestirea lui Iisus Hristos cel Răstignit. Dar ce înseamnă asta? (Traian Dorz - Eterna iubire, pag. 90-91)
- "Gândiţi-vă, prieteni , fraţi, surori, părinţi şi prieteni şi copii, toţi:
ce minunat Mântuitor avem noi, ce Patrie strălucită, fericită şi eternă şi ce Slavă sărbătorească, iubitoare şi dulce şi spuneţi dacă ştiţi, dacă cunoaşteţi, dacă puteţi: mai este ceva asemeni acestor comori veşnice, mai este ceva preţios ca Mărgăritarul nostru Ascuns şi mai este cineva atât de bogat ca noi, care le avem pe toate acestea chiar de pe acum, prin iubire?" (,,Mărgăritarul ascuns" de fr. Traian Dorz)
- Dar de ce oare Te-am făcut eu de atâtea ori să plângi Tu,
Unicul meu binefăcător?...
De ce oare n-am putut să-mi ascund umbra şi norul meu de Tine?
Ca să nu îndurereze tocmai inima care, singura, nu m-a judecat niciodată când am zdrobit-o?
Nu ştiam eu oare câtă bunătate este în ea?
Atunci de ce n-am ştiut să fericesc pe Acela care, singurul, a avut milă de nefericirea mea?
Nu ştiam eu oare cât de mult au plâns aceşti ochi preaiubiţi, pentru mine, în depărtarea mea?
Am uitat eu oare cât i-am dorit de mult?...
N-a sosit oare primăvara mea?
De ce nu-mi scot atunci la soare florile din umbra unde mi-au stat îngheţate atâta vreme? (Prieten tinereţii mele" de Traian Dorz)
- " Frate, dacă eşti încredinţat că familia ta duhovnicească îşi trage numele din Hristos (Efeseni 3,15) ,dacă ai intrat prin ea din naşterea din nou, şi dacă ai primit în ea pacea inimii, iertarea păcatelor şi părtăşia cu Hristos, atunci cum să-ţi mai poţi călca legământul aici pus? Cum să-ţi mai poţi părăsi locul în care te-a chemat aici Hristos?
Şi cum să fii necredincios în lucrul aici încredinţat ţie? ( 1Corinteni 4,2)."
( Traian Dorz )
- "Ce voi face? Îmi era aşa de bine cu Tine. Vreau să-Ţi mai spun ceva: Tu ştii că lupta va fi grea. Poate că în noaptea asta voi bate la uşa Ta. Cu toate că nu Ţi-am fost niciodată prieten, îmi vei da voie să intru când voi sosi?" (din rugăciune ce a fost găsită în buzunarul unui soldat rus necunoscut căzut în timpul celui de-al doilea război mondial)
- Dragostea nu presupune sprijin reciproc, nu ar trebui dragostea sa fie cea care uneste si implineste sufletele? De ce sa te ce oare de multe ori in loc de multumire si iubire primim doar amaraciune doar schimb de orgolii? Ce ucide dragostea?
- Imaginează-ţi că eşti într-o vale între munţi. Tot ce strigăm ne vine înapoi - Legea ecoului. Dacă strigi "te iubesc", îţi vine inapoi "te iubesc, te iubesc, te....". dacă strigi "te urăsc" oare ce îţi vine înapoi ?
- De ce este important ca oamenii să fie sinceri?
Dacă ar fi sa susţi un discurs care ar fi pledoaria ta pentru sinceritate?
- "Când îl vom putea sui noi oare şi când voi ajunge, în sfârşit, acolo unde ar trebui să fiu acum de mult?
Iată, dacă dau, de ce mai cântăresc?
Dacă lupt, de ce îmi mai număr rănile?
Dacă iubesc cu adevărat, de ce îmi mai număr rănile?
Dacă iubesc cu adevărat, de ce mai aştept să mi se răspundă la fel?
De ce mai sunt încă şi acum atât de mult tot eu şi atât de puţin Tu?"
( Traian Dorz ,,Prieten tinereţii mele" )
- Cum pot avea încredere în ceea ce simt, mai mult decât în ceea ce a descoperit lumii Dumnezeu?
- Sunt cazuri, destul de multe, când Dumnezeu nu primeşte rugaciunile noastre. Pentru ce?
Un comentariu:
Parcă fiecare întrebare mi se adresează mie? Sunt aşa de pătrunzâtoare pentru minte şi suflet!...Îmi răspund fiecăreia în gând, însă la cea despre sinceritate aş vrea să spun aici câteva gânduri:
A fi sincer înseamnă a avea fereastra sufletului deschisă larg...
A fi sincer, înseamnă a respecta pe aproapele tău...
A fi sincer înseamnă să îţi asumi riscul de fi vulnerabil...Înseamnă să a renunţa la mască şi la farduri...
A fi sincer înseamnă a privi cu ochi curaţi în fereastra sufletului celuilalt...
Înseamnă a pofti în cămara inimii pe aproapele tău...în fiecare colţişor al ei...Nu ai nimic de ascuns...
A fi sincer înseamnă a iubi şi a oferi celuilalt adevărul din inima ta...De fapt, inima nu minte...ea e mereu sinceră...
În cele din urmă eu cred că a fi sincer înseamnă a vorbi cu inima...
Iată câteva gânduri sincere, izvorâte acum...
Trimiteți un comentariu