vineri, 6 noiembrie 2009

,,Blândul Păstor"...dacă e vineri, e poezie...



Odată L-am văzut trecând
Cu turma pe Păstorul blând
Mergea cu dânsa la izvor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


Pe-o oaie ce căzuse jos
A ridicat-o El duios
Şi-a dus-o-n braţe iubitor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


Pe-o alta care la pământ
Zăcea cu picioruşul frânt
El o lega mângâietor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


El le-a iubit cu dor nespus
Şi viaţa pentru oi Şi-a pus
Şi pentru mântuirea lor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


— Dar mai târziu L-am întâlnit
Cu spini era împodobit
Într-o mulţime de popor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


Când l-am văzut, L-am întrebat
Cine-s cei ce L-au scuipat
— A suspinat sfâşietor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


Şi mi-a răspuns îndurerat: -
Acei ce M-au încununat
Sunt oile ce le-am fost lor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


Toţi cei ce Mă batjocoresc
Şi cei ce Crucea-Mi pregătesc
Sunt cei la care iubitor
Le-am fost Păstor, le-am fost Păstor.


Tăcu... şi ochii Lui senini
De lacrimi limpezi erau plini
Plângea de mila oilor
Blândul Păstor, blândul Păstor.


Şi-atuncea «oile»-au venit
Pe Cruce sus L-au răstignit
El Se ruga spre mila lor
Blândul Păstor, blândul Păstor.

(Traian Dorz)

...şi melodie...


Un comentariu:

bogdan barbieru spunea...

cantam cantecul asta cu bunica - dumnezeu s-o odihneasca, cand eram copil ... ce imi mai place si ce amintiri ma apuca acum cand el recitesc