„Mireasma Ta plăcută este mai presus de orice mir” (Cantarea Cantarilor 4, 10) (mirosul)

Prezenţa şi lucrările lui Dumnezeu se fac pentru sufletul care a trecut „prin baia naşterii celei de a doua şi înnoirea Duhului Sfânt”, o bună mireasmă duhovnicească pe care o simte până în străfundurile fiinţei. Hristos a adus oamenilor de la Dumnezeu mireasma cerului iar acest miros s-a răspândit pretutindeni.
Acest lucru l-a înfăţişat în chip profetic Maria care „luînd o litră de mir de nard curat, de mare preţ a uns picioarele lui Iisus... iar casa S-a umplut de mirosul mirului” (Ioan 12, 3). Iată cât de poetic şi sugestiv vorbeşte despre această mireasmă un mare scriitor bisericesc: „Asemena unui mir care împrăştie de jur împrejur mirosul său, este răspândit numele lui Hristos. Pe tot pământul se pomeneşte numele lui Iisus, pe tot pământul se vesteşte Mântuitorul meu...căci Iisus face să iasă din umbră Legea şi Profeţii şi, cu adevărat s-a împlinit acest cuvânt: „Mir vărsat este numele Tău (CC 1, 2)”1
Ce desfătare simţi când în inimă se prelinge mirul cuvintelor inspirate şi bogate, când sufletul este învăluit de mireasma acestui mir. „Mirosul de parfumuri cu toate că se răspândeşte cu delicateţe şi încântă pe mirositor, este în acelaşi timp şi de un gust plăcut. Este însă câte un lucru care este delicat şi pentru miros şi pentru gust care desfătează palatul prin delicateţea sa şi parfumează aerul pe care îl inspiri” şi această mireasmă este „....mireasma cuvântului....”2
Şi Maica Domnului a primit bogăţia miresmelor bune de la Fiul ei. Când priveşti în icoana sa, parcă respiri schimbul de miresme dintre ea şi Fiul ei purtat cu atâta măreţie şi dragoste pe braţele sale. Simţul acesta este aşa de prezent în rugăciunile pe care le adresăm ei! Şi de aceea spunem: „Bucură-te ceea ce eşti crin cu dulce miros, care umpli de bună mireasmă pe cei credincioşi, tămâia cea cu bun miros şi mirul cel de mult preţ”3
Pentru a înţelege ce este parfumul ce se revarsă de la Dumnezeu şi de la Maica Domnului, pentru a înţelege ce este „mireasma plăcut-a sfinţirii” putem apela la o asemănare pe care o poate experimenta oricine. Înţelepciunea, bunătatea, buna cuviinţă, bogăţia pe care le răspândeşte în jurul său cineva crează o atmosferă în care te simţi liber, te simţi bine, te simţi fericit, te simţi în siguranţă. Simţi că ai pe cineva care te susţine în viaţă, te susţine în bine şi în frumos. Dar cu cât mai mult răspândeşte Dumnezeu această bunătate înmiresmată când începi să-I trăieşti prezenţa Sa! O astfel de mireasmă răspândea printre credincioşi Sf. Ap. Pavel prin lucrarea sa de vestitor al Evangheliei. „Suntem lui Dumnezeu bună mireasmă a lui Hristos, între cei ce se mântuiesc şi între cei care pier. Unora, mireasmă a morţii spre moarte, iar altoră mireasmă vieţii spre viaţă” (II Cor 2, 15-16).
Şi cât de strâmtorat, chinuit şi împovărat te simţi în mediul în care oamenii răspândesc miasma păcatului! Totdeauna „faptele cele bune au miros de bună mireasmă. Dimpotrivă, dacă păcătuieşti, păcatele vor împrăştia un miros dezgustător: „Împuţitu-s-au şi au putrezit rănile mele, de la faţă nebuniei mele”4.
Se mai poate spune că acestă mireasmă plăcută lui Dumnezeu şi oamenilor este „miresma sufletelor care se dăruiesc ca jerfă lui Dumnezeu”5

Vasilica Nica

1) Origen, op. cit. p. 315. Nicolae Cabasila: „Mireasma mirului s-a revărsat şi a cuprins cu parfumul ei toată lumea. Nu ne mai rămâne decât să tragem în fundul plămânilor această bună mireasmă... Pentru că venind în lume Mântuitorul nu numai că a făcut să răsară lumina lumii, ci ne-a dat şi ochii ca să o vedem şi nu numai că a vărsat în lume mireasmă darurilor sale, ci ne-a dat şi puterea de a o simţi. (op. cit., p. 64).
2) Origen, op.cit. p. 330
3) Canonul Născătoarei de Dumnezeu, Cântarea I. Dar nu numai Fiul înmiresmează pe Maica Sa, ci şi Maica Domnului înmiresmează pe Fiul ei. În mod sigur Iisus Hristos se simte înmiresmat de dragostea Mamei Sale. Fiul primeşte în umanitatea Sa calităţile înmiresmate ale Fecioarei Maria din care S-a născut: „Bucură-te ceea ce ai născut mirosul cel bun al Împăratului tuturor” (Ibidem)
4) Origen, op.cit. p. 325. „Păcatul răspândeşte mirosul putreziciunii, virtutea răspândeşte parfumuri” (Ibidem, p. 312)
5) Părintele Stăniloae, nota 177 la Sf Grigorie de Nyssa, op.cit., p. 233

P.S. Vezi si:

CREDINŢA ŞI SIMŢIREA

"Ca cel care vede pe Cel nevăzut" (Evrei 11,27) (vederea)

Dă auzului meu agerime!” (auzul)

„O, Duhule Sfinte, dulce eşti Tu inimii mele! (gustul)