marți, 13 octombrie 2009

Întrebări - tu cum răspunzi? ( VI )


- Noi suferim pentru că merităm, dar Domnul Iisus cu ce a greşit?
Ce este crucea noastră în comparaţie cu Crucea Lui?
Să primim crucea ca pe o binecuvântare din partea lui Dumnezeu, privind mereu în Sus, plini de nădejdea bucuriei ce urmează crucii!
- Toţi cei care ne înconjoară au nevoie de Iisus, cum au nevoie de pâinea cea zilnică, spre fiinţă.
Putem noi înţelege acum cât de mare este datoria noastră faţă de de Pâine şi faţă de Flămând, ca să-i putem apropia: pe ea de el şi pe el de Ea?
Faţă de Hristos, pe Care trebuie să-L ducem lumii, şi faţă de lume, pe care trebuie s-o ducem la Hristos?
De răspunderea veşnică pe care o avem pentru datoria aceasta, nu ne poate despovăra veşnic numeni, - numai împlinirea eu cu adevărat." (Traian Dorz - "Hristos modelul vieţii noastre")
- Se spune că exista cuvinte care plâng şi lacrimi care vorbesc, când ne-au vorbit ultima dată lacrimile?
- "Care e ultima întrebare la care n-aţi avut răspuns şi a rămas în suspans? Există vreuna?...
Inima, cu ce se ocupă ea? Bătăile ei, bătăliile inimii dumneavoastră cum au fost?...
Împotriva cui au bătut sau pentru cine au bătut? Cum au fost bătăliile inimii dumneavoastră? Le mai simţiţi? Au lăsat urme? Au lăsat cicatrice?..." ( Întrebări adresate de Marius Tucă maestrului Radu Beligan)
- „Cel care vrea să-şi mîntuie sufletul îl va pierde; iar cel care-şi va pierde sufletul pentru Mine îl va afla. Căci ce va folosi omul dacă va dobîndi lumea toată, dar îşi va pierde sufletul său? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său ? (Matei 16, 25-26) ”
- Bogăţia, puţina ta bogăţie, banii pe care îi gestionezi, îţi aduc şi bogăţie spirituală, sau numai materială?
- Ce talant ti-a incredintat Dumnezeu? Ce ai facut cu el?
Care este inclinatia inimii tale?
- ”Dragostea nu cauta ale sale” – Ce-i asta? Dar ale cui sa le caute? Ale aproapelui tau. Care aproape? Unul vrea sa mearga la forbal altul vrea sa mearga la bar, altul vrea sa mearga la peste. Pe care dintre acestia trebuie sa-l urmez si sa-l satisfac?" ( A iubi inseamna a ierta – Parintele Savatie Bastovoi, Ed. Cathisma Bucuresti 2006, pg. 67 )
- Un prieten? O prietenie? Dar ce înseamnă acestea?...
Dar oare prietenul adevărat ce reprezintă? Există? Să fie cumva persoana căreia i te destăinui ca unui duhovnic? Persoana la care alergi întotdeauna disperat pentru sfaturile ei? Da, ar putea însemna asta. Dar numai atât? Însă, cum rămâne cu situaţiile limită? Oare si atunci prietenul s-ar grăbi să te ajute, sau ar sta deoparte uitându-se cum te zbaţi să scapi cu viaţă?... De pildă, ce ar face dacă ai fi ca un păianjen prizonier în propria pânză? Te va ajuta să ieşi învingător din această situaţie şi din altele asemănătoare, ori aşteaptă doar ajutorul tău atunci când are nevoie de tine, fără ca el să-ţi fie alături în momentele tale dificile, când angoasele existenţiale sunt de nesuportat?
Eşti sigur că te-ar ajuta chiar sa înoţi în larg, pentru a nu te mai zbate la mal, în nisipul fin al mării? Şi oare ar înota alături de tine?( Alexandra Calangiu)

- Ce crezi tu despre Iisus?
Ce atitudine ai tu faţă de Evanghelia Sa?
Şi ce parere au tu despre cei care doresc şi se luptă să trăiască o viaţă ascultătoare de Hristos, deplin conştienţi de datoria lor faţă de Mântuitorul?
Cu ce judecata te apropii tu faţă de toate aceste lucruri?
Şi la ce hotarare ai ajuns cu privire la ele?
Acestea să ştii că sunt cele mai importante întrebări pentru fiecare suflet!” ( Traian Dorz -Cugetări nemuritoare, Caietul 15 – Mărturisirea strălucită, cap. 5
)
- "Este sigur însa ca un ceas al chemarii si al mantuirii tale ti-a randuit si tie Dumnezeu!
Oare ai cunoscut tu acel ceas?
Oare ti-ai adus tu amin te in acel ceas de Voia lui Dumnezeu, ca s-o asculţi?
De Voia Domnului Iisus, ca sa-L primeşti ?
Dar daca n-ai avut pâna acum un astfel de ceas, IATA-L ACUM!
Iata acum este ceasul mantuirii tale (Evrei 4, 7).
INŢELEGE-L ŞI ÎMPLINEŞTE-L!’' (Traian Dorz - din cartea"Cugetari nemuritoare", Caietul 15, Marturisirea stralucita, cap. 2
)
- Ti-ai pus vreodata-n taina mareata intrebare / in toamna sufleteasca ce-aduni tu in hambare?
- Cât de necesare sunt bunele maniere în societatea în care trăim?
Putem răspunde printr-o altă întrebare: cât de necesare sunt semnele de circulaţie pe drumurile publice? Ba, chiar insistăm: ne putem lipsi de ele?

- Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept… O inima perfecta, dar lipsita de frumusete… Inima ta cum este? O poti imparti cu altii?
- Ce raspuns dai tu adevarului si iubirii lui Hristos cand te mustra sau te indeamna? Ce raspuns dai fratilor, parintilor, vrajmasilor si strainilor care au sa-ti mustre un pacat sau sa-ti ceara o datorie? Raspunsul tau este caracterul tau. Si soarta ta va fi urmarea acestui rspuns! (Traian Dorz )

Întrebări - tu cum răspunzi?...

Întrebări - tu cum răspunzi? ( II )

Întrebări - tu cum răspunzi? ( III )

3 comentarii:

Lucia spunea...

Întrebări retorice. Întrebări pline de sens. Întrebări care azi, mă îndeamnă la introspecţie!
O zi bună !

Anonim spunea...

Raspunsul tau este caracterul tau. Si soarta ta va fi urmarea acestui rspuns .....adevarat...frumos, Multumim!

Miriam spunea...

Un om care nu îşi pune întrebări şi care nu caută răspunsuri, s-ar putea să îşi fi pierdut idealurile...

Iată răspunsuri pe care inima mea le-a găsit la două dintre întrebări:
Prima întrebare: ,,- Se spune că exista cuvinte care plâng şi lacrimi care vorbesc, când ne-au vorbit ultima dată lacrimile?"

Iată gândurile mele:
,,Frumoase rostiri...
Lacrimile vorbesc prin străluciri, prin curgerea lor lină, prin tremurul când stau aninate în genele tremurânde, prin gustul lor sărat când le atinge sărutul alinător, prin tot ce se oglindeşte în ele, stelele, seninul cerului sau umbra norului fugar...

Cuvintele plâng în vers, în doină, în baladă...în psalm şi rugăciune...Cuvintele plâng de iubire şi dor...de tristeţe şi însingurare...
Cuvintele plâng atunci când li se schimbă menirea...când li se fură puterea de a aduce surâsul...

Aseară mi-au vorbit ultima dată lacrimile...erau fericite...îşi căutau suratele şi când le-au găsit au strălucit de bucurie şi s-au transformat în curcubeu de zâmbete...

A doua întrebare:,,Eşti sigur că ( prietenul) te-ar ajuta chiar sa înoţi în larg, pentru a nu te mai zbate la mal, în nisipul fin al mării? Şi oare ar înota alături de tine?
Şi răspunsul meu: ,,...Ar înota...chiar dacă nu ştie...sunt sigură...M-ar învăţa zborul...
Şi mai sunt sigură că şi eu aş face la fel..."

Sorin, felicitări pentru aceste întrebări atât de profunde!