În prima dimineaţa din noua casă , în timp ce îşi savurau cafeaua, femeia observă, privind pe fereastră, o vecină care îşi întindea cearceafurile în balcon .
CE CEARCEAFURI MURDARE ÎNTINDE VECINA NOASTRĂ ÎN BALCON... !
Cred că are nevoie de un nou săpun...poate ar trebui s-o învăţ să-şi spele cearceafurile !
Soţul ei privi şi rămase tăcut.
Şi aşa, la fiecare două sau trei zile femeia repeta observaţiile, în timp ce vecina îşi întindea rufele la soare.
După o lună femeia rămase surprinsă văzând că vecina sa întindea cearceafuri mut mai curate şi îi spuse soţului ei: Priveşte, a învăţat să spele rufele! O fi învăţându-o altă vecină??
Soţul ei îi răspunse:
"Nu, azi m-am trezit mai de dimineaţă şi am spălat geamurile casei noastre ! "
Viaţă este aşa! Totul depinde de curăţenia ferestrei sufletului nostru prin care observăm faptele. Înainte de a critica, potrivit ar fi să ne verificăm şi să ne curăţăm sufletul pentru a putea vedea clar. Atunci am vedea mai clar puritatea sufletească a celorlalţi...
(primita pe mail)
7 comentarii:
Ma bucur ca mi-ai adus aminte de aceasta povestioara...e o lectie buna... "Totul depinde de curăţenia ferestrei sufletului nostru prin care observăm faptele. Înainte de a critica, potrivit ar fi să ne verificăm şi să ne curăţăm sufletul pentru a putea vedea clar. Atunci am vedea mai clar puritatea sufletească a celorlalţi..."
Fereastra sufletului se spală cu lacrimile pocăinţei...Iar când geamul are strălucirea Iubirii, tot ce se vede dincolo de el e doar Rai şi îngeri şi senin...
Ochiul critic şi aspru este nefericit şi nefericeşte...Privirea iubitoare, fără bârne, vede la capătul curcubeului lanuri de flori albe şi surâde...
Sorin, îţi doresc o zi ( mai multe, chiar toate :) ), de alb, de strălucire, de iubire!
Cat de adevarat! Atat de repede judeca oamenii si atat de repede interpreteaza intentiile celor din jur...Si cat de des gresim. Cred ca putina bunatate si o sansa acordata celuilalt, nu ar strica nimanui!
Doamne ajuta!
Foarte adevarate cele scrise de tine aici...din nefericire, nu prea ne dam seama mereu de acest lucru...sau daca da, de obicei cam prea tarziu...si mai rau...nu mai vrem sa reparam ceea ce am stricat...un weekend placut Sorin:)
De cele mai multe ori privim la "vecini" si nu vedem "barna"!
Sa ne ajute Domnul sa fim mai intelepti!
Buna povestioara! Pot sa o trimit si eu pe mail cunostintelor?
Splendidă ilustrare! Şi cât adevăr cuprinde...
Ce minunat ar fi dacă ne-am aminti înainte de a critica, înainte de a ne uita în curtea vecinului.
Îmi aminteşte de întrebarea: " De ce te uiţi la paiul din ochiul aproapelui tău când tu în ochiul tău ai o bârnă?:"
Va multumesc dragii mei de aceste completari minunate...iertati-ma daca uneori raman fara cuvinte...sunt bucuros ca stati de vorba cu mine
Trimiteți un comentariu