sâmbătă, 17 octombrie 2009

Putem trăi fără iubire si iertare?


Se spune că un copil l-a întrebat pe Domnul Iisus:"Cât de mult mă iubesti?" Domnul Iisus i-a răspuns: "Atât de mult" şi şi-a răstignit braţele pe cruce şi a murit pentru noi.

Uitaţi-vă la frumuseţea naturii! Gândiţi-vă, cât de înţelept sunt aşezate toate lucrurile ce ne înconjoară! Toate acestea, împreună cu Sfântul Cuvântul revelat al Sfintei Scripturi, dau mărturie despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi, oamenii.

În mijlocul acestei lumi în care călcarea Legii iubirii a Cuvântului lui Dumnezeu, a adus durerea şi moartea, în mijlocul suferinţelor de pe urma păcatului, iubirea lui Dumnezeu poate fi văzută pretutindeni. Aceasta, pentru că Dumnezeu doreşte să ridice omenirea din stare de ruină în care a adus-o păcatul. Speranţa noastră trebuie să se lege de această dorinţă a Lui.


Priviţi rugul ghimpos. Vine o vreme când chiar şi el este acoperit de trandafiri, când chiar şi pe spinii cei mai ascuţiţi cresc flori! Pe aceste flori gingaşe, şi nu numai, stă scris "Speranţă", dar mai presus de toate stă scris: "Dumnezeu este iubire".

Dumnezeu Îşi mărturiseşte iubirea faţă de noi în fiecare zi, şi această iubire este o iubire părintească, plină de dorinţa de a ne face fericiţi pe noi, copii Săi. Pentru aceasta, El a căutat şi caută să ni Se descopere mereu, aşa cum S-a descoperit lui Moise şi lui Ilie, în toată bunătatea Lui. Dar noi, cu toate că avem în jurul nostru atâtea dovezi vădite ale iubirii lui Dumnezeu, rămânem adesea reci şi nepăsători faţă de El.

Fiul lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos, a venit din cer ca să ni-L decopere pe Tatăl zicând: "Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl" (cf. Ioan 14, 8). Priviţi-L în pustie, în mijlocul oamenilor, în Gheţismani, pe Cruce!... Priviţi inima frântă de durere a Fiului: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" (Matei 27, 36) Imaginaţi-vădurerea Tatălui care era în Hristos, împăcând lumea cu Sine (cf. 2 Corinteni 5, 19) şi care suferea împreună cu Fiul Său!
Nu este aceasta cea mai elocventă mărturie a iubirii lui Dumnezeu pentru noi oamneii?

Domnul Iisus nu S-a jertfit pentru a face pe Tatăl să ne iubescă, sau să-L înduplece să ne mântuiască, pentru că Dumnezeu ne iubea şi tocmai de aceea ne dorea mântuirea: "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe Fiul Său Unul Născut..." (cf. Ioan 3, 16)
O astfel de iubire este fără seamăn, de aceea să răspundem acestei iubiri printr-o adîncă smerenie, ascultare şi iubire faţă de Dumnezeu.

Se spune că odată un copil a mers undeva departe de casă, fără să aibă binecuvântarea părinţilor lui. În această călătorie fost victima unui accident, în care şi-a pierdut ambele picioare. Când părinţii au venit şi l-au văzut aşa, el le-a spus: "Mă veţi ierta pentru neascultarea mea?" Părinţii alergând spre el, l-au îmbrăţişat şi i-au spus: "Desigur, deja te-am iertat." Plin de bucurei copilul a exclamat: "Atunci pot să trăiesc fără picioare!"

Morala acestei istorioare?
Nu putem trăi fără iubire si iertare.

"...Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;
Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;
Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;
Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!
Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;
Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre...." ( Sfânta Evanghelie după Matei, cap. 6, v. 9 - 15)

"Doamne,te iubesc şi am nevoie de Tine, pentru a invata sa iert si sa iubesc dezinteresat, vino in inima mea şi binecuvântează-mă pe mine, soţia mea, copilul meu, familia mea, casa mea, prietenii mei, în numele Domnului nostru Iisus Hristos. Amin."

3 comentarii:

Passion4God spunea...

"Doamne,te iubesc şi am nevoie de Tine, pentru a invata sa iert si sa iubesc dezinteresat, vino in inima mea şi binecuvântează-mă pe mine, soţia mea, copilul meu, familia mea, casa mea, prietenii mei, în numele Domnului nostru Iisus Hristos. Amin."

Amin Amin Amin

Nu putem trai fara iubire si iertare...sunt strans legate intre ele...

Mariana spunea...

Eu, una, nu pot trăi...Ar fi un chin să nu primesc iubire şi iertare şi să nu pot oferi iubire şi iertare...Mai ales să pot oferi...
Aş putea spune că să avem viaţă înseamnă să îl cunoaştem pe Dumnezeu, şi cine Îl cunoaşte Îl are, şi are Iubirea şi Iertarea Lui...Cine nu iubeşte şi nu iartă e ,,mort"...

Odată, când fetiţa noastră cea mai mare avea vreo 5 ani, i-a spus soţul meu că nu o iartă pentru o mică greşeală ce făcuse...Nu a pedepsit-o cu nimic , doar i-a spus asta...Şi acum îmi amintesc groaza şi plânsul ei...Voia imediat iubire şi iertare...şi soţul meu i-a acordat-o imediat, ca Tatăl ceresc!

Mi s-a întâmplat şi mie să greşesc...şi chiar celor pe care îi iubesc...din neveghere...Până nu am primit iertarea, am fost pustiită ca o pădure care geme sub vânturile şi ploile unei toamne târzii...Iar când a venit iertarea, s-a făcut din nou primăvară şi flori şi cântec pe fiecare ram...

Mulţumesc, Doamne, pentru Iubire şi Iertare!

marada spunea...

Fa ,Doamne, ca si inimile impietrite sa poata iubi si ierta!