marți, 8 decembrie 2009

Sunt zile mari...



Sunt zile mari, sunt ceasuri mari
şi vremuri mari pe lume,
- dar numai oamenii cei mari (bis)
rămân cu veşnic nume.

Sunt şi cuvinte mari ce trec
din neam în neam purtate,
ne-ntâmpină şi ne petrec
în veci adevărate.(bis)

Dar zile mari şi ceasuri mari
mereu sunt tot mai rare,
căci vremile cu oameni rari (bis)
sunt tot mai spre-nnoptare.

Lumina oamenilor drepţi
încet, încet apune,
că-s tot mai rari cei înţelepţi
prin duh şi rugăciune.(bis)

Cuvintele cu veşnic preţ
mereu sunt mai puţine
şi mare lucru-i să le-nveţi (bis)
cât încă-s lângă tine.

Din marii oameni luminaţi,
când unul lumea-l are,
mai mult ca aurul să-l caţi,
căci el e cât un soare.(bis)

de Traian Dorz
canta: Pr. Marian Marcus
langa mormantul autorului

P.S. Cel putin 4 persoane din aceste imagini ne privesc acum de sus din ceruri...

3 comentarii:

Miriam spunea...

Stau şi ascult...Privesc cu dor...şi cu strângere de inimă pătrunzând adevărul versurilor...S-au dus cei mari...Şi din vremurile mari, ne râmăn doar zile sau ceasuri...
Dar, slăvit să fie Dumnezeu că El e mare în veac! Şi când suntem cu El toate devin nou mari, şi frumoase, şi sfinte...
Şi cât mai este clipa aceea cu iz de Veşnicie, când crezi că pământu-i Sus sau Ceru-i jos, să avem nădejdea că odată toate vor deveni din nou mari...Chiar de va fi doar Acolo...Să trăim purtaţi de acest sfânt dor, dor de Veşnicie! Până atunci, amintirile ne sunt candele arzânde al cărui ulei este mirul dragostei frăţeşti, al părtăşiei ce nu mai poate fi egalată de nici o stare pământească...
Fii binecuvântat, Sorin!

Sorin M. spunea...

si eu am stat si am ascultat, ne putand sa-mi iau ochii de la cei pe care ii vad in imaginile de fata si care astazi ne privesc de sus.
S-au dus...ei oamenii cu inima mare..cine va umple golul din inimile noastre...

Miriam spunea...

Golul îl vor umple amintirile şi lacrimile de dor...În locul acela sfinţit de prezenţa lor nu va mai intra nimeni...fiecare are un loc special...Nimeni nu ocupă locul nimănui...De aceea mai spun eu că trebuie să ne lărgim inima: să mai facem loc unei noi iubiri, unei noi persoane cu care ne-am înfrăţit la cruce...,,Să mai facem o cameră în inimă..." după cum spune şi Sfântul Apostol Pavel...
Fie ca Dumnezeu să îţi aline dorul!
>:D<