Câteva cugetări în legătură cu păcatul ( II )

„Prin păcatul ascuns, omul răspândeşte în jurul său miasma morţii."

(«F.C.» 1942, nr.10-11.pag.13)

„Nu păcatul este acela care-l chinuieşte pe om, ci omul este acela care iubeşte şi doreşte păcatul şi nu vrea să se lepede de el.

Pentru că în măsura care vrea, prin harul lui Dumnezeu, poate, să şi fie liber de păcat."

(«Hr. pt. F. C», pag.67)

„Înaintea lui Dumnezeu trebuie să ştii că nu este păcat mic. Toate sunt grele."

(«F.C.» 1942, nr.1, pag.7)

„Păcatul face pe om neliniştit.

Omul care păcătuieşte îşi pierde pacea."

(«V.C.» 1939, nr.18, pag.2)

„Un singur păcat are în sine atât de multă întunecare încât este în stare să umbrească chiar soarele."

(«V.C.» 1939, nr.29,pag.3)

„în orice pahar al plăcerii pământeşti (al păcatului) se află pe fund o scorpie - moartea."

(«V.C.» 1939, nr.29, pag.3)

„Ascultaţi ce vă spun şi nu cruţaţi niciodată un păcat mic!... fiţi încredinţaţi că nici un om nelegiuit n-avea de gând să ajungă nelegiuit.

Începe prin a-şi îngădui o mică abatere. Această mică abatere duce la abateri mai mari şi apoi - căderea..."

(«Hr. pt. F. C.», pag. 87)

„Orice păcat loveşte împotriva lui Dumnezeu în primul rând."

(«Cal. Tineretului» 1947, pag.21)

„Opreşte-te înainte de a face primul pas spre păcat, fiindcă, după întâiul, urmează ceilalţi paşi; şi este mai uşor să te păstrezi curat decât să te speli după ce te-ai murdărit."

(«Cal. Tineretului» 1947, pag.21)

„Dumnezeu şi păcatul stau pe două planuri opuse.

Nimeni nu poate întoarce faţa către Dumnezeu până ce, mai întâi, nu întoarce spatele păcatului."

(«V.C.» 1939, nr.29, pag.3)

„Păcatul este atât de necurat pentru Dumnezeu, încât numai sângele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne poate curăţi."

(«F.C.» 1941, nr.5-6, pag.5)

„Păcatul este atât de scârbos pentru Dumnezeu cel drept, încât atrage după el pierzarea veşnică a celor care trăiesc şi mor murdăriţi de el."

(«F.C.» 1941, nr.5-6, pag.5)

„Cea mai mare greutate pe care o porţi nu-i nici familia, nici boala, nici sărăcia, nici lipsurile şi nevoile de care te plângi, ci e păcatul."

(«V.C.» 1939, nr.43, pag.1)

„Nesimţirea este una dintre cele mai grozave urmări ale păcatului."

(«V.C.» 1939, nr.30, pag.1)

„Primul rod al păcatului este un păcat mai mare; neascultarea naşte uciderea."

(«V.C.» 1939, nr.29, pag.3)

„A vorbi despre păcatul mic, înseamnă a vorbi despre sămânţa cea mică a neghinei.

Căci atât păcatul mic cât şi păcatul mare au un viitor mare."

(«V.C.» 1939, nr.29, pag.3)

„Un singur păcat şi este destul ca să doboare pe cel mai puternic om."

(«V.C.» 1939, nr.29, pag.3)

„Ori de câte ori păcătuim cerem răstignirea Domnului.

Ori de câte ori alegem păcatul,stăm şi noi în ceata celor ce strigă:

«Vrem pe Baraba... iar Iisus să fie răstignit»."

(«M. V.C.» 1940, nr. 17, pag. 1)

„Ori de câte ori faci voia ta, lucrând păcatul, tu te faci Dumnezeu şi pe Dumnezeu îl cobori mai jos decât omul."

(«M. V.C.» 1940, nr.21, pag.1)

„Plăcerile păcatului smulg de la păcătoşi danii pe care niciodată n-ar fi în stare să le jertfească într-o faptă de iubire.

(«F.C.» 1941, nr.3, pag.1)

„De plâns este omul gârbov şi de plâns este omul orb.

Dar decât aceştia, mai de plâns este cel care caută să-şi îndreptăţească păcatele şi să se întărească în necredinţă."

(«V.C.» 1939, nr.29, pag.3)

„Nimic nu este mai delicat decât vârful unui ac, dar după ce şi-a făcut

loc, trage tot firul după el.

Aşa e şi cu păcatul mic."

(«Hr.pt. F.C.», pag.88)

„Păcatul este o robie de care numai Domnul Iisus ne poate libera."

(«V.C.» 1939, nr.3,pag.2)

Culegere din volumul

«Firimituri de la masa Harului»

de Ioan Marini

din volumul "Păcatul"

editura "Oastea Domnului", Sibiu