Zvonurile (false deocamdată) că Biserica Sfântului Mormânt ar putea fi închisă au stârnit neliniște și multe reacții. Nu pentru că lumina nu ar mai exista, ci pentru că ne temem că nu o vom mai primi așa cum ne-am obișnuit.
Nu am nimic împotriva aducerii Sfintei Lumini și nu pun la îndoială minunea care se petrece an de an în acel loc binecuvântat. Este un dar și o mărturie vie pentru credincioșii ortodocși.
Și totuși, nu pot să nu observ o schimbare ( să nu spun fățărnicie) în noi: anul trecut, în preajma Învierii, circulau întrebări și îndoieli - dacă este necesară această lumină, dacă fără ea mai există Înviere.
Poate că nu lumina în sine ne pune la încercare, ci statornicia noastră.
Pentru că Învierea nu vine dintr-o flacără adusă de departe, ci din Domnul Iisus Hristos cel viu în inimă. Iar lumina de la Ierusalim, atât de prețioasă, nu face decât să ne amintească de această realitate.
Nu este greșit să o primim. Dar nici nu ar trebui să uităm că suntem chemați să o purtăm în noi, chiar și atunci când, pentru o clipă, nu o mai putem vedea venind din afară.
20.03.2026
Sorin Micuțiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu