duminică, 2 august 2009

Fără Tine...


M-am rătăcit

lăsându-mă minţit,

de cei ce aruncau pe piaţă

sfaturi despre viaţă...

Calea largă, multe flori,

n-are ce să-ţi dea fiori.

N-ai să porţi pe umeri cruce,

toate uşor le vei duce.



M-am rătăcit,

în paradisul trist al vieţii,

păzit de şarpele tăcerii şi al morţii...

Dar azi, sunt fericit

căci Domnul, mi-a ieşit ‘nainte,

atingându-se de-a’ mele aripi frânte.

De-abia acum îmi simt sufletul plin

de parcă a intrat în el tot cerul senin.


Doamne, priveşte ale mele braţe-ntinse,

genele-mi de lacrimi ninse...

Toate ţi se-nchină Ţie

că mi-ai deschis drum spre veşnicie.

Fără Tine aş fi rătăcit prin văi,

dar astăzi sunt cu toţi ai Tăi

pe drumu-ngust şi sfânt,

al Tău pe veci, prin legământ.

Niciun comentariu: