marți, 14 iulie 2009

RUGĂ ÎN ZORI








( 5 mai 2008...cuvinte simple izvorâte din neputinţe, din nimicnicie, din nerodire...Gânduri cu contur de dorinţă sfântă, cu contur de vis neprihănit ce îşi aşteaptă împlinirea în zorii unei zile senine...)










Doamne, fă din inima mea
un ocean
cu valuri albastre de mătase
pe care pasul Tău sfânt
să fie ca o atingere diafană...

Fă, Doamne, din inima mea
un ţărm pe care valurile iubirii Tale
să îl scalde din zori până în zori,
din amurg până în amurg...
iar urma pasului Tău
pe nisipul de stele
să nu se şteargă...

Doamne, fă din inima mea
o grădină cu pomi plini
de rodul greu,
şi plină de flori, de mii de flori
pe a căror corolă
Tu să-Ţi odihneşti
privirea neprihănită...

Fă, Doamne, din inima mea
o magnolie cu petale înmiresmate
de care Tu să îţi alipeşti
obrazul sfânt
întru mângâiere...
...şi întru odihnire
după-atâta durere...

Fă din inima mea, Doamne,
mărgăritarul de rouă din zori
în care faţa Ta curată
să-Şi vadă chipul
oglindind-se strălucit...
...şi fericit...

Doamne, fă din inima mea
un cer plin de stele licărind a biruinţă
pe care mâna Ta neprihănită
să le aşeze pe creştetul nopţii
ca o încununare...
ca o izbăvire din întuneric...

Din inima mea , Doamne,
fă un curcubeu din razele iubirii Tale,
pe care îngerii Tăi
să urce...
şi să coboare
aducând în priviri lumina
şi liniştea Cerului Tău...

Fă, Doamne, din inima mea
Odăiţa Ta, numai a Ta,
În care şoapta-Ţi sfântă
Să-mi fie chemare...
Şi alinare...
Şi-mpărtăşire...
Şi-nveşnicire...

Fă-mi, Doamne, inima mea
Ca inima Ta!

4 comentarii:

Floare de colt spunea...

Asa sa ne ajute Dumnezeu

Sorin M. spunea...

"...Fă-mi, Doamne, inima meaCa inima Ta!"
Indrazneata rugaciune Mariana, inima noastra, ca inima Lui....ma alatur si eu la aceasta rugaciune adaugand si Psalmul 118

"...Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L caută cu toată inima lor...Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăţ judecăţile dreptăţii Tale...Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greşesc ţie...Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie....Rugatu-m-am feţei Tale, din toată inima mea, miluieşte-mă după cuvântul Tău....eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale....Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez...Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale voi căuta..."

Mariana spunea...

Floare de colţ, ai intuit bine că versurile sunt o rugăciune...Şi fără ajutorul lui , nu reuşim să ne schimăm inima care este nespus de rea şi de înşelătoare, după cum spune Sfânta Scriptură.
Zic şi eu ca tine: ,,Asa sa ne ajute Dumnezeu! "

Mariana spunea...

Mulţumesc, Sorin, că te alături în rugăciunea mea îndrăzneaţă :) Rugăciunea celor doi sau trei are mare putere înaintea Lui Dumnezeu. Iar pentru mine personal, părtăşia prin rugăciune înseamnă mult, mult de tot!

Cred că am scris poezia asta sub inspiraţia versurilor din cântarea ,,Să faci,o, Iisuse, din inima mea!"

Să ne rugăm din nou şi prin versurile acestea ale fr. Traian Dorz:

,,Sa faci, o, Iisuse din inima mea
O harfa divina sa cinti Tu din ea
Si-n corzile-i sfinte sa sune mai plin
Acordul iubirii maret si sublim.

Sa faci , o, Iisuse din inima mea
Cadelnita sfinta, sa arda in ea
Tamiia iubirii cu focu-i ceresc,
Ca pururi prin lume iubind, sa traiesc.

Sa faci, o, Iisuse din inima mea,
Epistola vie.Sa scrii Tu in ea
Cuvintul iubirii placut si duios,
Sa-ndrume pe oricine spre cerul frumos.

Sa fie Iisuse si inima mea
Biserica sfinta - sa stai Tu in ea.
Podoaba iubirii cu duhul ei bland
S-o faca frumoasa oriunde si-oricand.

Sa fie Iisuse si inima mea
Sa fie intruna ca inima Ta
Izvor de iubire,de mila, de har
Mereu tot mai plin pe al jerfei altar."


Fă, Doamne Iisuse, inima mea, inimile noastre, ca inima Ta! Izvor de iubire, de milă, de har...