"Cititorule! Din starea ta cea păcătoasă numai o singură cale de ieşire şi de scăpare este: să te apropii de Mântuitorul Hristos; că cazi înaintea Mântuitorului ca şi femeia din chipul arătat în pagina dinanite. ( Evanghelia zilei -Tămăduirea femeii gărbove)...Aşa şi tu să cazi înaintea lui Hristos nu numai cu păcatele tale, ci şi cu credinţa ta în Jertfa Lui cea Sfântă şi atunci vei primi şi tu viaţă şi tămăduire. " ,,Îngerii cerului trag neîncetat clopotele dragostei cereşti. Peste lumea aceasta răsună neîncetat muzica cea dulce şi sfântă a dragostei cereşti. La muzica aceasta, noi trebuie să răspundem cu dragostea noastră...Trebuie să răspundem cu slabele noastre ,,acorduri”. ( Ioan 3, 16)
,,Să punem în slujba Domnului tot ce avem. Să-i aducem ca jertfă averea noastră cea sufletească: mintea, priceperea, cunoştinţa şi mai ales inima.”
,,Fratele meu! Lumea aruncă cu apă şi peste focul tău. O, nu te întrista şi nu te descuraja pentru aceasta, ci te bucură. Chiar acesta-i semnul că arzi. Căci unde nu-i foc n-aleargă nimeni cu apă să-l stingă.”
,E frumos şi bine să ştii că Hristos S-a născut în peştera Betleemului, S-a botezat în Iordan, a învăţat multe lucruri frumoase şi pe urmă a murit pe crucea Golgotei, dar ele nu-ţi sunt de nici un folos, câtă vreme nu cunoşti pe un Hristos care s-a născut pentru tine, a trăit pentru tine, a murit pentru tine, a înviat pentru tine şi petrece şi acum în lume pentru tine; vrea să trăiască cu tine, vrea să intre în casa ta, în viaţa ta, în inima ta, în toate gândurile şi faptele tale.”
,,Ce să fac când ispita certei intră în casa noastră? – întrebă odată o femeie căsătorită pe un credincios.
- În clipele acelea – răspunde credinciosul – tu trebuie să fii mută, iar bărbatul să fie surd. De veţi face aşa veţi avea pace şi linişte în casă. ”
" ŞI DE LA DIAVOLUL PUTEM ÎNVĂŢA CEVA BUN
Un vestit predicator zicea: Să învăţăm şi de la diavolul ceva bun. Şi de la diavolul putem învăţa ceva bun. Să ne gândim câtă stăruinţă pune diavolul pentru a caştiga un suflet de om. Cât aleargă, cât se vicleneşte, câte şopteşte şi câte iscoade pentru a caştiga un suflet de om. Să ne gândim că stăruinţa aceasta e un semn că diavolul ştie preţul sufletului, ştie ce comoară nepreţuită e un suflet de om, de aceea aleargă, lucră, asudă, să-l poată câştiga. Măcar şi de la diavolul să învăţăm a ne preţui sufletul, comoara cea nepreţuită pe care ne-a dat-o Dumnezeu."
(din Evanghelia Duminicii a 10-a după Rusalii (Vindecarea lunaticului) )
"Cu lucrurile mântuirii nu-i de glumit.
Cu Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu fiecare din noi trebuie să ştim să umblăm cu toată teama, evlavia şi seriozitatea.
Dacă Dumnezeu S-a îndurat faţă de noi ca să ne aleagă pentru mântuire, acest hareste nespus de mare şi cutremurător. O dată ce am devenit părtaşi ai harului acestuia, noi trebuie să o rupem cu păcatul, în chip cu totul hotărât, apoi să trăim cu toată frica de Dumnezeu în dreptate, cumpătare şi evlavie, lucrând neîncetat şi aşteptând fericita noastră nădejde, arătarea Slavei Marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Iisus Hristos (Tit 2, 11-13)."
Părintele Iosif Trifa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu