marți, 18 august 2009

Mult ne mângâie-un prieten...



Mângâierile prietenilor sunt balsam pentru orice rană...Mângâierea Prietenului Hristos e nădejdea învierii atunci când moartea ne învăluie cu ceaţa ei rece...




Mult ne mângâie-un prieten în singurătate

De aceea un prieten e mai scump ca toate.

Dar adevăratul Prieten Domnul este numai

De aceea fă-ţi-L Prieten pe Iisus acum.


Primeşte-L pe Iisus, primeşte-L pe Iisus

În El ai viaţa cea de Sus

Şi rămâi, şi rămâi cu El mereu

Să fii fiu, să fiu fiu Lui Dumnezeu.


Mult ne mângâie un bine într-o zi lipsită

De aceea fapta bună e curat primită.

Binefăcătorul care ţi-a făcut mai bine

E Iisus, primeşte-L astăzi, Harul pentru tine.


Primeşte-L pe Iisus, primeşte-L pe Iisus

În El ai viaţa cea de Sus

Şi rămâi, şi rămâi cu El mereu

fii fiu, să fiu fiu Lui Dumnezeu.


Mult ne mângâie-o nădejde într-o grea-ncercare,

De aceea o nădejde e-o comoară mare.

Dar nădejdea pentru moarte şi pentru-nviere

Numai Domnul e, primeşte-L fără-ntârziere.


Primeşte-L pe Iisus, primeşte-L pe Iisus

În El ai viaţa cea de Sus

Şi rămâi, şi rămâi cu El mereu

fii fiu, să fiu fiu Lui Dumnezeu.

Mult ne mângâie-o lumină într-o noapte-adâncă

De aceea ia lumina cât mai arde încă...

Însă Unica Lumină pentru-a morţii ceaţă

E numai Hristos, primeşte-L ca să mergi la viaţă.


Primeşte-L pe Iisus, primeşte-L pe Iisus

În El ai viaţa cea de Sus

Şi rămâi, şi rămâi cu El mereu

fii fiu, să fiu fiu Lui Dumnezeu.

( Traian Dorz )

Niciun comentariu: