Dar să ajungi să îl numești „gunoi” sau să îl reduci la simple insulte personale nu mai înseamnă critică politică. Înseamnă degradarea dialogului public.
Cred că trebuie să înțelegem câteva lucruri esențiale:
1. Respectul față de funcție – Președinția reprezintă o instituție fundamentală a statului, indiferent de persoana care ocupă temporar această funcție.
2. Libertatea de exprimare – Avem dreptul să criticăm președintele, să îi contestăm deciziile și să ne exprimăm nemulțumirea fără teamă de represalii.
3. Respectul reciproc – O societate democratică nu se construiește prin ură, jigniri și umilire publică, ci prin argumente, responsabilitate și decență.
Atenție, însă: respectul nu trebuie impus prin amenzi, amenințări sau închisoare. Nu putem obliga oamenii să respecte o persoană, dar putem cere să păstrăm un minim de respect față de instituțiile statului și față de dialogul democratic.
Un președinte merită respect pentru funcția pe care o ocupă, dar respectul personal trebuie câștigat prin comportament, caracter și activitate.
Putem fi adversari politici fără să devenim adversari ai bunului-simț.
Critica este un drept. Insulta nu este un argument. Iar democrația presupune și libertate, și responsabilitate.
Sorin Micuțiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu