Timpul şi Sufletul... Timpul este prea lent pentru cei care aşteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc. Dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate.(William Shakespeare) Iar Sufletul, este o scânteie divină ce şi-a uitat aripile în inima Creatorului, ...rămânând cu două răni adânci
ce sângerează lumină.
marți, 21 aprilie 2009
Povestea unui fluturaş
În spatele uneia din fotografii se ascunde povestea interactivă a unui fluturaş, descoperiţi-o...
Ieri am văzut primii doi fluturaşi primăvara asta :) De când cu ,,Povestea fluturaşului", mi se par mult mai albi, mult mai drăgălaşi...Fluturaşii pare că au devenit un simbol, un simbol minunat...Mereu tresar şi zâmbesc atunci când îi văd. A fost atât de minunată interactivitatea scrierii acestei poveşti. Tu, Sorin, ai rămas ,,pe baricade"...a fost o binecuvântare. Povestea asta ne-a învăţat un zbor frumos spre Albastru, ne-a colorat viaţa, a înmiresmat-o...,,De atunci lumina coboară lin pe suflete"... Mulţumesc mult că mi-ai reamintit-o, deşi, de atunci, o port mereu în suflet ca pe o dulce primăvară! Fii binecuvântat, Sorin!
Nu eu, ci Bogdan ne-a reamintit-o, fotofrafiile ii apartin. Cat privste fluturii, ai dreptate de cand cu povestea altfel ii vad si eu. Sper sa ne atasam asa si de povestea ingerasului acum in lucru...
Bogdan, după ce am postat comentariul am observat că tu eşti autorul postării :) Îţi mulţumesc şi ţie din adâncul sufletului...Povestea asta reprezintă mult pentru mine... Mi-e atât de dragă! Mă bucur că ţi-a plăcut şi ţie, că altfel nu făceai trimitere către ea :) Fotografiile sunt minunate! Mulţumesc!
PS. Ce-ar fi să scrii şi tu ceva la ,,Povestea îngeraşului?!"...Lasă-te purtat de mirajul ei şi vei vedea cum vin cuvintele singure...
În spatele uneia din fotografii se ascunde povestea interactivă a unui fluturaş, descoperiţi-o...
5 comentarii:
Ieri am văzut primii doi fluturaşi primăvara asta :) De când cu ,,Povestea fluturaşului", mi se par mult mai albi, mult mai drăgălaşi...Fluturaşii pare că au devenit un simbol, un simbol minunat...Mereu tresar şi zâmbesc atunci când îi văd.
A fost atât de minunată interactivitatea scrierii acestei poveşti. Tu, Sorin, ai rămas ,,pe baricade"...a fost o binecuvântare. Povestea asta ne-a învăţat un zbor frumos spre Albastru, ne-a colorat viaţa, a înmiresmat-o...,,De atunci lumina coboară lin pe suflete"...
Mulţumesc mult că mi-ai reamintit-o, deşi, de atunci, o port mereu în suflet ca pe o dulce primăvară!
Fii binecuvântat, Sorin!
Nu eu, ci Bogdan ne-a reamintit-o, fotofrafiile ii apartin.
Cat privste fluturii, ai dreptate de cand cu povestea altfel ii vad si eu. Sper sa ne atasam asa si de povestea ingerasului acum in lucru...
superbe
Bogdan, după ce am postat comentariul am observat că tu eşti autorul postării :) Îţi mulţumesc şi ţie din adâncul sufletului...Povestea asta reprezintă mult pentru mine... Mi-e atât de dragă! Mă bucur că ţi-a plăcut şi ţie, că altfel nu făceai trimitere către ea :) Fotografiile sunt minunate!
Mulţumesc!
PS. Ce-ar fi să scrii şi tu ceva la ,,Povestea îngeraşului?!"...Lasă-te purtat de mirajul ei şi vei vedea cum vin cuvintele singure...
Sa multumim Domnului tot timpul, este cel mai important. Da multumesc oricum si eu pentru postari.
Trimiteți un comentariu