"Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu."
(Matei 4, 4)Această asemănare ne-a lăsat-o Însuşi Mântuitorul, când diavolul I-a oferit pâinea în pustie, cu gând de ispită. Mântuitorul a respins această ispită prin cuvintele: "Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt ce iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4, 4).
Iar acest cuvânt care iese - şi a ieşit - din gura lui Dumnezeu se află în Biblie. Mântuitorul recomandă, aşadar, Biblia ca pe o pâine, ca pe o hrană cerească. Biblia nu e numai o carte de învăţături bune şi folositoare, nu e numai o carte de sfaturi morale. Dacă ea ar fi numai atât, apoi ar fi trecut de mult şi ea la vechituri; la cărţile pe care vremea le-a dat la o parte, oricât de frumoase învăţături şi sfaturi morale cuprindeau. O, nu! Biblia e ceva mai mult. În ea este o hrană ce vine de Sus, din cer. Ea este o "pâine" ce vine de Sus, din cer. Ea este o "mană" căzută de Sus, din cer. Şi, ca atare, Biblia nu trebuie numai citită, ca orice altă carte, ci ea trebuie mâncată. Cum spune proorocul Ieremia: "Când am aflat cuvintele Tale, le-am mâncat" (Ieremia 15, 16). "Şi m-am dus spre înger, zicându-i să-mi dea Cartea. Şi el mi-a zis: Ia-o şi o mănâncă!" (Apoc. 10, 9).
O, ce hrană minunată este Cuvântul lui Dum-nezeu, Biblia! Toţi câţi au aflat această hrană, toţi câţi mănâncă din această "pâine" mărturisesc într-un glas că ei n-ar mai putea trăi fără această mâncare cerească.
Iar la o astfel de minunată hrană poate ajunge oricine. Când sărăcimea trece pe străzile oraşelor mari, îi lasă gura apă după atâtea bunătăţi scumpe de mâncăruri şi băuturi ce se văd prin ferestrele marilor prăvălii. Şi suspină că nu poate ajunge la ele.
Dar cu mâncărurile cele duhovniceşti Dumnezeu a rânduit altcum. Ele stau la îndemâna tuturor. Biblia - spunea un Sfânt Părinte - este o cămară cerească plină de cele mai scumpe mâncăruri duhovniceşti. Iar această cămară este deschisă tuturor, în toată vremea. Din ea pot gusta toţi, pot mânca toţi. Din ea poate mânca oricine, până se satură, căci aici nu se vinde cu kilogramul.
Biblia este o hrană minunată. Pe toţi cei ce se hrănesc cu această mâncare îi vezi cu ochii cum "cresc" şi se întăresc. Ce bucurie e să vezi cum cresc duhovniceşte cei ce se hrănesc cu Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu!
Biblia este un hambar cu grâu ceresc; un grâu care, îndată ce ajunge la pământul inimii, încolţeşte şi face "mai întâi iarbă verde, apoi spic şi pe urmă grâu deplin în spic", adică roduri de fapte bune (Marcu 4, 28).
O, ce hrană minunată este Cuvântul lui Dumnezeu! Dar această hrană, această pâine cerească, trebuie dorită, trebuie poftită. Noi trebu-ie să avem o foame de a auzi Cuvântul lui Dumnezeu (Amos 8, 11). Alături de pâinea şi hrana cea trecătoare de care are lipsă corpul nostru, noi trebuie să simţim lipsă de hrana de care are nevoie şi sufletul nostru, viaţa noastră cea duhovnicească. Noi trebuie să simţim o neîncetată foame după Cuvântul lui Dumnezeu.
Am mai spus odată pilda unui cioban care se ducea la oi cu traista împărţită în două. Într-o parte avea merinde, iar în cealaltă o Biblie; adică mâncare şi pentru corp şi pentru suflet. Ferice de cei care au împărţită "traista vieţii" în aceste două părţi.
Un creştin adevărat umblă flămând după Cuvântul lui Dumnezeu. Dar, vai, cât de puţini sunt aceştia! Lumea e plină de cei care umblă flămânzi după hrana lui satan, după mâncarea lui satan, după desfătările, patimile şi păcatele acestei lumi. Lumea e plină de mâncărurile lui satan şi de cei ce aleargă ca nebuni după ele. Doar nici într-un alt punct nu se arată în toată grozăvenia ei creştinătatea de nume, ca în punctul acesta: de-a căuta oamenii hrana lui satan şi a se hrăni cu ea.
Să ne gândim, spre pildă, numai la cei doi idoli spurcaţi: alcoolul şi tutunul. Milioane şi milioane de oameni se hrănesc cu această mană diavolească. Mii şi mii de milioane de lei se cheltuiesc pe această spurcată mâncare.
Pentru o Biblie, pentru o carte, pentru o foaie religioasă omul nu are bani, dar pentru lucrul diavolului are....
Cel ce se hrăneşte cu Pâinea cuvântului biblic va avea şi cealaltă pâine...
Această carte o puteţi cumpăra de aici
Librăria "Oastea Domnului"
3 comentarii:
Ma bucur frate Sorin ca ai redescoperit cartea :D
Avem ce invata din ea.
Am o intrebare la care poate imi poti raspunde: Cum poate sa-ti fie foame de Cuvantul lui Dumnezeu si totusi sa-l neglijezi ca hrana zilnica? De ce este asa si ce trebuie facut ca sa ne hranim din Cuvant zilnic cu aceeasi ardoare?
Slavit sa fie Domnul!
Am citit de câteva ori cartea asta! Şi îmi vine să strig să mă audă toţi oamenii şi să citească toţi Biblia, Cuvântul Lui Dumnezeu! Părintele Iosif Trifa are un strigăt ca de trâmbiţă, şi totuşi aşa de puţini îl aud! Iar eu abia şoptesc...Mă ruşinez...Cum îl voi privi în ochi?
Când iubeşti ceva, îţi faci timp...Tot timpul îl dedici pentru ceea ce iubeşti cu adevărat. Aş putea spune că atât iubim Cuvântul Lui Dumnezeu, cât citim şi cât împlinim...În rest vorbe...
Alina şi Sorin, cred că o să mai citesc şi eu încă o dată cartea părintelui Iosif... Fiţi binecuvântatţi, fraţii mei dragi!
Iată ce zice Noul Testament:
"Oare nu ştiţi că nu ceea ce mânâncă spurcă omul, ci ceea ce iese din gura sa?"
"Mâncaţi tot ce găsiţi în pieţe (măcelaării)"
"daca mergeţi la cineva mâncaţi tot ce vă pune în faţă fără să vă gândiţi la lege"
"Scoală-te, ia cuţitul şi junghie tot ce vei găsi pe pământ de la reptile la animale şi mănâncă din ele", "Să nu numesti tu animale necurate pe cele care Donul le-a curăţit"
Trimiteți un comentariu