"O, ce greşală facem noi adesea când ştim despre nişte lucruri triste, despre nişte întâmpări dureroase sau chiar despre nişte primejdii apropiate, privitoare la unii din cei pe care îi iubim, dar de multe ori gândim: "să nu-i spun fratelui, ca să nu-l întristez."Sau zicem: "Să nu le spun tocmai eu fraţilor această veste dureroasă. De ce să fiu tocmai eu acela care să le zdrobesc inima!..."
Şi astfel, cei pe care îi iubim, dar pe care nu i-am înştiinţat de nenoroxirea care venea peste ei, rămân în necunoştinţă de aceasta şi sunt luaţi prin surprindere, - fiind loviţi şi mai dureros şi primejduiţi şi mai greu!
Vai, ce prilej de cădere a fost o astfel de purtare pentru mulţi! Pentru că puţini au avut puterea să se mai ridice dintr-o astfel de cădere.
Dar chiar şi dacă s-au ridicat, părerea pe care au păstrat-o în inima lor faţă de cel despre care a aflat că ştiuse, dar nu le spusese la timp, a fost amară"
"Oamenii sunt nu numai atât de schimbători, ci şi atât de neputincioşi!
Nu te bizui nici pe evenimente, nici pe timp.
Acestea i-au nimicit şi i-au pierdut pe atât de mulţi dintre cei ce s-au bizuit pe ele.
Vino la Iisus acum. Bizuieşte-te numai pe El."
"Ştim cu toţii ce ne aşteaptă până la moarte, dacă alegem calea lui Hristos,
dar ştim şi ce ne aşteaptă după moarte, dacă L-am urmat pe El (In 16, 20).
Ştim şi vedem cum trăiesc cei care nu-L urmează pe Domnul, dar ştim şi vedem şi cum mor aceştia.
Ca să alegem apoi soarta pe care ne-o dorim."
"Cea mai mare înţelepciune este să şti spune "Ajunge!" la timp.
Domnul Iisus şi în această privinţă ne-a fost şi ne-a rămas o plidă luminoasă.
N-a mers nici mai devreme, nici mai târtiu.
N-a rămas nuici prea puţin, nici prea mult.
N-a spus nici mi uşor, nici mai greu decât era nevoie."
"Spune şi tu Adevărul lui Dumnezeu, dar ia bine seama cât poate să poarte sufletul căruia i-l spui.
Nu încărca nici prea mult, ca să nu se răstoarne, nici prea greu, ca să nu se rupă sub povara lui.
Dar nici prea puţin, pentru ca să nu-şi poată închipui că în împărăţia lui Dumnezeu poate intra oricum"
"Cine n-are controlul necruţător al unei conştiinţe curate asupra lucrurilor pe care nu i le poate controla nimeni, - acela curând va ajunge un risipitor şi un mincinos, un ticălos şi un hoţ.
Să fie cu mare băgare de seamă acei pe care îi înştiinţează acest cuvânt."
"Cuvintele rostite de noi ne vor scoate nevinovaţi. Sau ne vor scoate vrednici de osândă. Aici nu este vorba de cuvintele rele, nici numai de cele nefolositoare, - ci de orice cuvânt pe care ni l-am dat.
Să nu vorbim deci nici un cuvânt mai mult decât se cuvine. Taxa pe care va trebui să o plătim pentru vorbele noastre, în Ziua Judecăţii, va fi atât de scumpă!
Să cumpănim mai bine ca în orice telegramă fiecare cuvânt al nostru!
Şi să ţinem fiecare legământ pe care l-am pus!"
,,Când ştii sigur că tu eşti al Domnului şi El este al tău, - pe tot ce vei pune tu mâna ta vei izbuti şi pe toate cărările tale va fi totdeaun ao lumină strălucitoare."
,,În cuvintele de la Dumnezeu este Puterea Duhului Lui Dumnezeu.
Puterea şi Lumina Duhului Său îi încredinţează pe cei sinceri în faţa Lui Dumnezeu că în aceste cuvinte este adevărul că aceste cuvinte sunt chiar ale Lui."
,,Viitorul stă în Prezent, după cum lanurile de mâine stau în sacii de sămânţă de azi."
"Dacă trebuie, şi aşa, să mori, - ce măreţ şi ce frumos este să mori eroic!
Dacă şi aşa trebuie să fii dus în suferinţă, - de ce să nu mergi liniştit, curajos şi senin spre ea?
Dacă şi aşa se vede bine că trebuie să fii legat, că nu e altă cale, - mergi ca Isaac, spre altarul tău de jertfă.
Mergi ca cei trei tineri, spre cuptorul tău încins.
Mergi ca Ştefan spre cer.
Mergi ca Iisus spre golgota Iudei.
Mergi tu spre suferinţă, hotărât şi curajos!
Ce măreţ e un astfel de erou!"
Traian Dorz,
din volumul "Mărturisirea Strălucită"
editura "Oastea Domnului"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu