M-ai întâlnit, Iisuse

M-ai întâlnit, Iisuse, pe ţărmul mării mele,
Când colindam, spre ziuă, nisipul printre stânci
numărând-adesea răsăriturile-acele ,
Ce se-oglindeau în taină în apele adânci.

Pe faţa-mi altă mare, de lacrimi fremăta,
căci sufletu-mi trăia-ntr-o neştiută lume...
Şi-o altă oglindire de ceruri se-arăta
Pe marea mea de lacrimi cu valurile-n spume.

M-am prăbuşit pe ţărmul scăldat de neputinţe,
Ştiind că-ntotdeauna, culeg ce-am semănat.
Eram înconjurat de falsele credinţe,
Ce-mi arătau adâncul din mare-ntunecat...

Strângeam în pumni nisipul şi-Ţi căutam privirea,
dincolo de-orizontul cu ceru-n asfintit...
Din întocmirea pietrei să-mi desluşesc menirea
şi din Privirea-Ţi dulce să aflu Răsărit!

Să mă ridic spre Tine, n-aveam nici o putere...
Dar piatră peste piatră mi-am rostuit altar,
Am aşezat pe vreascuri ofranda de tăcere
Şi-am aşteptat Lumina să mă transforme-n jar...

....

De-atunci aştept în taină ivirea Ta, Iisuse,
Şi ţes la haina albă un strop cu-alt strop de rouă,
Iar lacrimile mele de mult 'nainte-s duse...
Te-aşteaptă-ntregu-mi suflet, cu mâinile-amândouă.

Privesc spre Răsăritu-Ţi ce-ntârzie s-apară,
cu haina cea de nuntă, scăldată-n stropi de mare.
De-am să-odihnesc privirea spre Tine-a doua oară,
Mă vei privi tot dulce, o Dulcele meu Soare?

O, iată seara vine, coboară înspre vale
Apusurile-mi toate despovărează firea...
În odăiţa-mi strâmtă se-aude încă jale...
Acesta-mi este preţul de-a-ntâmpina Iubirea.

Adaugă-mi la suflet nou vers, nouă cântare
Şi dăltuieşte-mi ochiul în zări de Paradis.
Ascunde-mi zboru-n Tine şi schimbă-n înălţare
Tot ce a fost durere şi lacrimă şi vis.

O, iată Răsăritul, chiar dacă-i miez de noapte!
Mijeşte Veşnicia cu raze de minuni,
Şi mulţi cu chipuri triste şi pline peste poate
Cerşesc veşmânt de nuntă...dar Tu eşti pe genuni...

Păşind pe apa mării, iubirea-mprăştiind,
Te-apropii de făptura-mi, inel să-mi dăruieşti...
Te chem şi plâng, Iisuse, şi mâinile-mi întind
Spre Mâinile Iubirii, spre Mâinile cereşti.

Şi-atingerea Iubirii, mă contopeşte-n slavă,
Rămâne-n urmă ţărmul şi marea mea de lacrimi...
Şi ca o alinare, fiinţa mea firavă
Primeşte-mbrăţişarea în locu-atâtor patimi.

AMIN!!!

Iată autorii: Smile Hadassa, Cătălin OD, Condrea Eunicia, Cristinalisman, Teo, Jeni, Ana Hacman, Catiusha, Diogene, Nuti Dragomir, Abishag, Micutiu Sorin, Olimpiada, Miriam

P.S. După cum vedeţi această poezie este o creaţie colectivă, AICI , puteţi descoperii felul cum au luat viaţă aceste versuri