Prima mea experiență la Castelul Nopcsa - Festivalul Vânătorilor

Nu ştiam exact la ce să mă aştept când am pornit spre castel în ziua de 25 octombrie 2025. Mă gândeam la un festival frumos, dar ce a urmat a fost mult mai mult: un amestec de istorie, gusturi adevărate, meşteşug şi aer de sărbătoare, toate într-un loc cu poveşti.

Am ajuns în satul Săcel, judeţul Hunedoara, unde castelul impunător al familiei Nopcsa domină la marginea pădurii într-o linişte rămasă din altă epocă. Structura fusese construită la începutul secolului XIX de nobilii din familia Nopcsa, într-un stil care combina elemente baroc-târzii şi neogotice, simbol al puterii locale de altădată.

Faţadele proaspăt renovate, ferestrele ample care prind lumina exact cum ar merita un castel cu poveşti - toate acestea te fac să simţi că păşeşti într-o carte de istorie. Ştiam că fusese părăsit decenii la rând, aproape în ruină, dar restaurarea recentă îi oferise o nouă viaţă.

În curtea castelului, Festivalul Vânătorilor de la Castelul Nopcsa, aflat la prima ediție, a adus laolaltă pasionaţi, profesionişti şi vizitatori - iar eu eram acolo ca unul dintre ei, pentru prima dată.

Notă de călătorie: Brambureală prin Călimănești-Căciulata

Vineri, în zori, cu Cristina Adina, Mircea Gherghel și Gianina Giany la bord, am pornit spre Călimănești-Căciulata, cu entuziasm în portbagaj și cafeaua în vene. Prima oprire: Brambura Park, unde casa răsturnată ne-a dat peste cap nu doar orientarea, ci și viitorul traseu. Am râs, am pozat, am bramburit.

https://www.facebook.com/share/p/1BVQUjboaN/

Foamea ne-a tras pe dreapta în Poiana Bradului - un popas cu gust de pădure și aer curat. După ce am echilibrat greutatea în mașină (nu spunem cum, dar a fost eficient), am pornit la vale pe șoseaua ce ținea de urât Oltului, care ne-a răsplătit cu peisaje de poveste.

https://www.facebook.com/share/p/1BogCEC6KR/

Cazarea? O comedie de situație. Am cerut două camere, fiecare cu soția lui, dar gazda ne-a privit ca pe un cuplu modern ( nu a auzit toată cererea noastră, doar partea cu: suntem căsătoriți) și ne-a oferit o singură cameră. De la a doua încercare de cazare am fugit cât am putut de naftalină și antichități parfumate, până am găsit pensiunea lui Bogdan - o oază de normalitate în buricul târgului. Două nopți de tihnă și apă termală la Aqua Park Cozia, unde am dormit buștean și am visat cu aburi.

A urmat un traseu bogat: