
Cristina Ștefan este un nume de referință în literatura română contemporană, un scriitor deosebit,
Acest editorial este un modest dar de mulțumire adus unei personalități deosebite, care a lăsat o amprentă profundă în lumea literară românească. Cele patru cărți ale mele, au fost prefațate de Cristina Ștefan și au văzut lumina tiparului datorită dedicației și muncii sale altruiste.
În primul meu volum de poezii, volum de debut, Cristina spunea: „Există în mesajul poetic al lui Sorin o vizibilă dorinţă de evoluţie sufletească, însă exprimată nicidecum naiv sentimental ci selectiv, ca soluţii ale conflictului interior dintre pierderea purităţii copilăriei, a paradisului matern şi lumea reală, imundă. Soluţia de rezervă este visul, iar relevarea lui este poezia.”[4] Iată cum Ada (așa îi spuneam toți în cadrul cenaclului), a știut să citească în sufletul fiecărui coleg din Lira21 și astfel i-a putut fi aproape. Cum să nu-i mulțumesc pentru gândurile acestea profunde și pentru modul în care a surprins esența mesajului meu poetic?! Evoluția sufletească este o temă care mă preocupă profund și mă bucur că a remarcat-o. Visul, dar și relevarea acestuia prin poezie, este într-adevăr un refugiu pentru mine. Poezia îmi oferă un spațiu sigur în care pot explora și exprima aceste conflicte interioare...
„Lumea poetică din care scrie Sorin Micuţiu este ideală, este delimitată net de dezvrăjirea realităţii contemporane, o lume a credinţei şi a iubirii de părinţi, păstrată cu sfinţenie şi dedicată poeziei însăşi. ”[5] Iată un alt scurt citat dintro altă prefață. Cum să nu apreciezi modul în care Cristina Ștefan descrie mesajul meu poetic ca fiind unul ideal și delimitat de dezvrăjirea realității contemporane? Poezia este, într-adevăr, un sanctuar. Mă bucur că Ada a remarcat dedicarea mea față de poezie și că a înțeles importanța acestei lumi ideale în creațiile mele și, mai mult de atât, m-a încurajat și responsabilizat de fiecare dată.
La începutul celui de al treilea volum de poezii, Cristina Ștefan spunea: „Sorin Micuțiu, introvertit, dar condus de mentalitatea creștină manifestă, își asumă misia de curățire a sinelui prin efect direct al versului, deschis, ceea ce induce prospețime, nostalgie, melancolie și transfigurează poetul pe calea binelui și frumosului. Introspecția este leacul, nostalgia copilăriei, dorul de ea fac spinii să înflorească „în lutul firii ascunși” ”[6] Am apreciat foarte mult modul în care a surprins esența introspecției și a misiunii mele de curățire a sinelui prin poezie. Este adevărat că mentalitatea creștină și dorința de a găsi frumusețea și binele în lume sunt forțe motrice în creațiile mele. Nostalgia copilăriei și dorul de acea perioadă inocentă sunt teme recurente în versurile mele, iar faptul că Ada a remarcat cum acestea transformă și transfigurează poetul mă bucură nespus.
[2] https://www.newpressbacau.com/interviu-cu-poeta-cristina-stefan-toate-in-destinul-unui-om-se-leaga-de-primii-ani-ai-vietii.html
[3] http://cenaclu.lira21.ro/
[4] Vindecat de nevisare / Sorin Micuţiu. - Bacău : Art Book, 2011
[5] Patruzeci / Sorin Micuţiu ; pref.: Cristina Ştefan. - Bacău : Art Book, 2014
[6] Fereastra deschisă / Sorin Micuţiu. - Bacău : Art Book, 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu