miercuri, 9 iunie 2010

Fărâmituri de gând ( III )


Realitatea de astăzi ridică ziduri despărţitoare în sufletul omului: deziluzii, zbucium, pierderea speranţei, întuneric, şi toate acestea duc la diminuarea credinţei. Şi atunci ce se întâmplă cu sufletul?... El are nevoie de lumină! Şi atunci... are nevoie de Domnul Iisus, Salvatorul şi Mântuitorul, pentru că la El şi în El este toată nădejdea! "Căci în nădejdea aceasta am fost mântuiţi" (Rom 8,24).

Pentru a trăi, trebuie să iubeşti; pentru a iubi, trebuie să-l ai pe Dumnezeu în inima şi în viaţa ta. Iar dacă El lipseşte, atunci simţi că-ţi este prea greu să-ţi înalţi privirea spre ceruri, că ai pierdut sensul vieţii, că nu mai ai un ţel; însă cei lipsiţi de un scop în viaţă nu au nici siguranţa zilei de mâine şi nici liniştea sufletului.

O luptă este viaţa. Lupţi pentru viaţa trupului tău, pe care îl hrăneşti, îl îngrijeşti, îl tratezi; dar pentru viaţa sufletului tău lupţi? Cum?...

Prin rugăciune. Rugăciunea este hrana sufletului, sufletul are nevoie de credinţă pentru a trăi în comuniune cu Dumnezeu, şi dacă îl ai pe Dumnezeu, atunci ai viaţă. Eşti învingător!...

Luptă pentru viaţa ta şi lasă-l pe Dumnezeu să lucreze în tine. Sfântul Augustin scria: "Iubeşte şi arată aceasta prin viaţa ta". Nu sunt suficiente cuvintele. Dumnezeu vrea să fim lucrători în via Sa.

Niciun comentariu: