joi, 10 septembrie 2009

Stop concurs...


Chiar dacă acum, spun stop concurs, mă rog lui Dumnezeu ca ceea ce am vrut să vă pun pe suflet cu ocazia acestui concurs, să rămână şi să faceţi tot ce stă în putinţa voastră pentru cei a căror vise par a nu se împlini.
Eu nu mă pot bucura de visele mele, decât atunci când ştiu că am contribuit într-un fel la împlinirea visului celui de lângă mine.
Am dorit prin acest concurs să vă dau întâlnire cu neputinţa ştiind că Dumnezeu se foloseşte de ea pentru a atinge o inimă vie. Pentru a învăţa fiecare că atunci când ne propunem să facem ceva pentru semenii noştrii, Hristos depăşeşte aşteptările noastre.
Am dorit prin acest concurs să vă dau întâlnire cu Hristos,întâlnire care naşte speranţă fiindcă neputinţa se învinge prin dragostea Lui.
Am dorit ca prin acest concurs să vă fac cunoscut că fiecare dintre noi suntem chemaţi să conlucrăm cu Dumnezeu în fiecare zi. SF. Ap. Pavel spune că: "Dumnezeu îl iubeşte pe cel ce dă cu voie bună. Dumnezeu este cel care înmulţeşte". Astfel se naşte prisosinţa spre tot lucrul bun. În dar am luat, tot în dar vom da, iar Dumnezeu nu ne va lăsa nicodată în lipsă.
În fine, am dorit prin acest concurs să vă spun cum m-am priceput eu mai bine că "Moneda pământească nu are curs în veşnicie decât dacă am trudit pentru peştii pe care-i voia Domnul...tot ceea ce-i dăm noi Lui, nu ne restituie cu dobânzi, ci ne transformă întru Fiinţa Sa. Venit să aprindă focul pe pământ, nu ne sporeşte averea, ci ne îndumnezeieşte fiinţa." ( pr. Mihai Frăţilă )

Vă mulţumesc de participare!
Slăvit să fie Domnul!

2 comentarii:

Rappa_ru' spunea...

Mi-a facut placere pentru ca mi s-a parut o idee foarte buna venita de la un om cu inima mare:)

Sorin M. spunea...

Nu stiu cat de mare este inima mea, stiu insa cat de mare este inima lui Dumnezeu si cat de se bucura El cand noi ne larfim inimile noastre pentru semenii nostri
Multumesc Radu pentru poposirea ta pe acest blog. Sa invatam unii de la altii sa ne largim inima!