duminică, 22 martie 2009

Hotărâre grea...


...Prin luna ianuarie îmi mărturiseam sentimentul de singurătate pe care îl simţeam în lumea celor ce aveau blog. Mă simţeam străină printre voi. Mai făceam câte un comentariu, şi mereu apărea numele meu scris cu negru, nu cu albastru :) ...În fine, mai erau câteva amănunte care mă făceau să mă comport ca un copil căruia îi lipsea ceva...
Atunci frăţiorul meu Sorin mi-a făcut surpriza să mă invite să activez pe blogul lui, şi uite aşa am ajuns să facem o echipă împreună şi cu Bogdan ( Friendforu). A fost minunat! Am deprins tainele blogului, m-am bucurat de postări, de comentarii, de noi prietenii virtuale. Acum mai am doar un pas să îmi fac propriul blog; aştept doar ca şi soţul meu să mă susţină. Mi-ar plăcea să abordăm împreună subiecte de consiliere premaritală şi familială. Deocamdată timpul meu pe care îl pot aloca acestor preocupări s-a micşorat foarte mult! Trebuie să rup de undeva. Mai am preocupări vechi pe care le-am cam neglijat ( de ex. Forumul Oastei Domnului ).
Mai nou sunt ,,mamă de mămică” :) . Obligaţiile de familie au crescut ca şi cele de serviciu. Aşa că a trebuit să iau o hotărâre grea, şi anume să mă retrag din lumea blogurilor. Nu, nu vă voi părăsi definitiv! Voi continua să citesc, poate voi face şi câte un comentariu scurt! Poate perioada aceasta nu va fi prea lungă şi voi reveni cu blogul personal despre care am amintit. Voi vedea care va fi voia Lui Dumnezeu.

...Mi-e cam greu! Renunţ la ceva ce îmi făcea o deosebită plăcere...Îmi va fi dor!...
De aceea, aş vrea ca să ofer o mică amintire, ca un fel de premiu, imaginea de mai jos cu câteva cuvinte de suflet. Mai întâi o ofer gazdei mele, Sorin, apoi ,,coechipierului" nostru Bogdan, apoi tuturor celor care au lăsat o urmă frumoasă în urma trecerii lor pe aici, şi anume: Mirela, Loredana, Alina, Brânduşa, Disa, Natalia, Iuliana, Georgiana, Laura, Rodica Boţan, Ela Roseni, Elena, Irina, Dana, Ina, Adriana, Ivona, Fluturaş, Ana, Gabriela, Marilena ( sper că nu am uitat pe cineva). De asemeni, v-o ofer şi vouă celor ce veţi citi aceste rânduri. Dacă vă place premiul meu, simţiţi-vă liber să îl luaţi şi să îl postaţi pe blogurile voastre sau să îl păstraţi undeva în ,,sertarul cu amintiri". Vă îmbrăţişez cu drag!


Click pe imagine!

Şi încă un dar în versuri...o poezie tare dragă mie scrisă anul trecut cam pe vremea asta:

(...1 aprile – 2008...nicăieri nu este o stare mai binecuvântată ca sub crucea Lui Iisus, îngenunchiaţi şi cuprinşi de braţele Iubirii Cereşti într-o îmbrăţişare care ne apropie de inima Lui Dumnezeu , şi unii de alţii...pe vecie...)


O, câtă fericirie!!!

O, câtă fericire, Iisuse drag, îmi dai
În sfânta-ngenunchiere cu-ai Tăi sub cruce, jos!...
Abia-i zăresc prin lacrimi şi totu-mi pare rai
Şi-nfiorarea-i sfântă şi Ceru-i luminos!

O mână-ntind spre Tine şi-aş vrea să Te cuprind...
O alta-ntind spre fraţii ce-n dor ne-am regăsit…
Iar mâinele-Ţi Jertfirii spre noi cu dor se-ntind
Pecetluind iubirea-Ţi cu care ne-ai iubit!

În sfânta-mbrăţişare mi-e inima de jar...
Mi se topeşte psalmul ce-aş vrea să Ţi-l rostesc...
În valuri fericirea mă copleşeşte iar...
Şi-i totul o fereastră spre raiul Tău ceresc.

E-atâta fericire uniţi sub crucea Ta!
Nu-i loc de-nstrăinare, ci doar de înfrăţiri...
Nicicând fiinţa-mi nouă nu va putea uita
Că-n jertfa-Ţi de iubire aflăm sfinte iubiri.

Aş vrea, iubit Iisuse, aşa de mult aş vrea,
Să stau îngenunchiată lângă-aste-ngenunchieri!
Să nu mă mai despartă nimic şi nimenea
De sfintele fiinţe şi sfinte mângâieri.

Nimic să mă despartă de Tine şi de-ai Tăi,
Oricât ar fi de cruntă lovirea şi durerea!
Voi presăra cu lacrimi şi crini a noastre căi,
Dorind ca-n Veşnicie să-Ţi preamărim Iubirea!

Dorind tot împreună să-Ţi facem psalmi de dor
Transfiguraţi pe veci de marea-Ţi strălucire...
Şi tot îngenunchiaţi să îţi cântăm în cor,
Primind îmbrăţişarea de Tată... şi de Mire!
Amin!

23 de comentarii:

Sorin Micutiu spunea...

Ramas fara cuvinte, stau si ma intreb "oare am fost o gazda buna?" , nu stiu de ce,dar despartirea, fie ea si pentru putina vreme doare,doare pentru ca nu sunt multi cei care si-au deschis larg inima si sufletul...Desi mi-am propus sa scriu mai mult, raman la acest poem intr-un vers:
"Prieten
Aude şi cuvintele nerostite. "

Multumesc, multumesc, multumesc!

Sunt fericit insa ca in scurta noastra colaborare am reusit sa te cunosc destul de bine si stiu ca odata ce ai promis ca o sa te reantorci pe un blog personal, o vei face...astept ziua aceea cu nerabdare...deja mi-e dor...

Anonim spunea...

Sorin, iti inteleg perfect cuvintele nerostite...
Mariana, ai promis...te asteptam sa revii pe noul blog.
M-ati ajutat mult, o sa-mi lipsiti...

adriana spunea...

m-ai facut sa plang...e primul dar pe care il primesc prin intermediul blogului...sa inteleg ca esti bunica...felicitari...voi reveni si cu o rugaminte...am vazut ce suflet mare aveti ...asa ca indraznesc

Alina Tanase spunea...

Petru ca ai spus ca ai sa revi eu nici nu vrea sa cred ca ai sa pleci :D mai bine voi crede ca esti intr-o vacanta doar.
Nici eu nu prea am timp sa mai scriu, dar totusi cateodata imi gasesc vreo jumatate de ora sa astern cateva ganduri pentru cei dragi. Deci nu descuraja, timp se gaseste intotdeauna pentru cei care-i iubesti ;)

Pana la urma toarea revedere!

Slavit sa fie Domnul!

Mirela spunea...

Draga mea, Mariana,

Ma bucur sa aud in primul rand ca viata de familie iti este una infloritoare si in care te simti atat de bine langa omul care ti-e drag. Vine o perioada in viata unui om in care trebuie sa ia unele decizii putin radicale, la o prima privire, in ceea ce-i priveste existenta dar sunt convinsa ca tu ai luat cea mai buna hotarare pentru tine, acum la momentul acesta. Pot spune ca si eu revin...incet-incet dupa o perioada in care viata mea a cunoscut framantari si luarea de hotarari cam radicale, ce-i drept. Asa ca te inteleg perfect si aper ca sa-ti fie tie bine, in primul rand. Te asteptam cu drag sa te reintorci si primeste dar din dar de poezie catre tine:

pe drumul tau ca de poveste
sa tii desaga plina doar cu vise
si implinire ele sa iti fie
in cuvinte.

cand dorul o sa te apese
sa iei condeiu-n mana dreapta
sa scrii iar slove, cu voie buna
si inima la Tatal!

te asteptam cu toc si calimara
sa ne incanti cu ganduri pure
si cerul tau senin sa-ti fie
si pace in privire.

te-mbratisam si cale luminoasa
sa-ti fie inainte cat e zarea
si semnul crucii sa-ti fie alinarea
si peste toate...iarasi pace.

te imbratisez cu brate de cuvant
si zambet larg, pe buze,
sa-ti fie bine-acolo unde esti
cei drag pe langa tine!

drag, din drag,
mirela :)

Dana spunea...

Draga Mariana,
Mii de multumiri pentru dar. M-ai impresionat pana la lacrimi cu poezia minunata! Te voi astepta cu rabdare, stiind ca intre timp noua generatie este pe maini bune. Faptul ca exista bunici ca tine nu poate decat sa ne bucure. Iar eu iti voi cere sfatul cand iti voi calca pe urme. La intoarcere ne vei impartasi cu siguranta din experienta ta. Ma bucur mult ca ne-am cunoscut, chiar daca asta s-a intamplat doar virtual deocamdata. Binecuvantari pentru intreaga ta familie. Doamne ajuta!

Rodica Botan spunea...

Unii oameni ii intilnesti in treacat, cu unii ai relatii mai lungi, cu altii mai scurte...dar important este sa nu fi trecut nepasator fara sa lasi ceva din tine si sa iei ceva de-al lor.

Sint absolut sigura ca ai sa revii, reincarcata cu noi emotii si experiente . Odata obisnuit sa dai din tine...daruirea devine necesitate; si tu t-ai daruit, si noi am fost onorati sa-ti primim darul de fiecare data.

Iti doresc numai bine in noua pozitie de mamica de mamica; ai sa descoperi noi aspecte la vechile aspecte si ai sa inteleptesti in timp ce te inteleptesti. E tare fain sa fi bunica...
Spor la treaba, ca si aia va fi multa si binecuvintari ceresti...

Georgiana spunea...

Draga Mariana,

Iti multumesc mult pentru dar! Nu numai ca imaginea si versurile sunt minunate, insa si gestul darului este foarte cald si prietenos! Iti multumesc din suflet pentru lumina si caldura pe care mi-ai adus-o in aceasta zi!

Imi pare rau sa aud ca te retragi pentru o vreme! Am speranta insa ca te vei intoarce in curand! O sa iti simtim cu siguranta lipsa!

Imi cer iertare daca te-am intristat vreodata!

Domnul sa te binecuvanteze pe tine si familia ta!

Cu drag,

Georgiana

Marilena spunea...

Multumesc si eu pentru dedicatie, draga Mariana! Eu iti respect decizia, stiu cat de important este sa fii alaturi de familie cu responsabilitate si dragoste de mama.
Va doresc tuturor sanatate, zile senine si binecuvantarea lui Dumnezeu in familie si in casa!

disa spunea...

Cuvintele sunt prea putine,
Ce simt in inima, sa-ti pot spune.
Te vei intoarce curand, parerea mea, ca aceasta indeletnicire-blogareala-ne intra in suflet.

ivona spunea...

Doamne ajuta, Mariana!Iti multumesc pentru dar si te astept sa revii curand cu propriul tau blog.Nu pleci,nu este decat o mica pauza, eu asa inteleg, altfel nu pot si nici nu vreau.Acum, cand am aflat ca esti si bunica, mi-esti si mai draga!Sa-ti traiasca toti ai tai, sa fiti binecuvantati si sa va bucurati pururea in Domnul!Te imbratisez cu mult drag!

Mariana spunea...

Sorin, ai fost o gazdă excepţională!
Din zborurile mele, m-am oprit o clipă într-un loc cald, unde am putut sta de vorbă în tihnă. Acum a venit vremea unui alt zbor, unul ce va fi mai plin de dor...Dar oare, ce e mai frumos ca zborul, ca dorul?
Datoriile mă cheamă, iubirile de soţie , mamă şi bunică mă cheamă.
Ştiu că doare...resimt şi eu, dar vreau să te asigur că inima şi sufletul rămân deschise...
Mulţumesc pentru cuvintele rostite şi pentru cele nerostite!
Plec privind în urmă cu mare drag!

Da! Mă voi întoarce pe un blog personal :)...Va fi ceva nou, ceva ce deja îmi dă fiori... Dar, cu puţin ajutor ne vom descurca noi!
Mulţumesc din adâncul sufletului pentru tot! Fii binecuvântat de Dumnezeul sub a cărui Cruce ne-am întâlnit dorind mântuirea sufletului!

Mariana spunea...

Anonim, mulţumesc pentru cuvintele tale din inimă. Voi reveni în curând!

Adriana, mă bucur că darul meu ţi-a adus bucurie. Îţi sărut lacrimile sfinte! Mulţumesc pentru felicitări şi pentru cuvintele mari, prea mari pentru mine...

Alina, cuvintele tale mă ţin să mai rămân :) Bine, cum zici tu: plec într-o ,,scurtă vacanţă".
,,timp se gaseste intotdeauna pentru cei care-i iubesti"Această afirmaţie a ta o voi considera un citat de suflet al cărui autor eşti tu :)

Mariana spunea...

Mirela, mi-a fost dor de tine! Şi uite că acum când tu revii, plec eu...
Sper că ţi-e bine!
Deşi îmi va şi mie tare dor, sper să îmi fie bine şi mie...
Poezia ta m-a copleşit...Mulţumesc! Mulţumesc!

Dana, am dăruit cu toată inima mea...bucură-te cu toată inima ta! Îţi mulţumesc că am învăţat de la tine că ,,a fi fericit e prima îndatorire", iar fericirea adevărată e la picioarele crucii cu toţi cei dragi ai noştri. Mulţumesc de cuvintele tale! Mi-au dat putere!

Rodica, ce cuvinte înţelepte şi pline de o dragoste blândă ca din partea unei bunicuţe cu experienţă! Mulţumesc mult de tot! Şi tu îmi dai putere şi îmi vine în minte versetul care spune că ,,femeile aducătoare de veşti bune sunt ca o mare oştire..."

gabriela spunea...

mii de scuze ca raspund cu intarziere,cuvintele nu mai nici un rost,dar asa cum ai promis te astept pe blogul tau personal,si nu te vom uita,cadoul este frumos si multumesc,poate din cand in cand fratele tau ne va da vesti despre tine,iti doresc numai fericire si bucurie si sa ai grija de tine.

Mariana spunea...

Georgiana, vreau să îţi mărturisesc ceva: după Sorin, tu ai fost prima care m-ai făcut să mă simt ca acasă în lumea blogurilor. Îţi mulţumesc din nou pentru postarea eseului meu! A fost un gest minunat pentru sufletul meu! Cuvintele tale sunt calde ca adierea de primăvară. Mulţumesc!

Marilena, mulţumesc pentru înţelegere şi pentru încurajare. Binecuvântările tale îmi încălzesc inima. Darul dedicat ţie e dăruit cu toată căldura inimii mele!

Disa, chiar dacă ale tale cuvinte au fost puţine, am înţels deplin ce gândul tău îmi spune :) Mulţumesc mult! Fii binecuvântată!

Ivona, mulţumesc pentru dragostea ta, pentru îmbrăţişarea ta! Am văzut darul meu la tine pe blog şi-ţi mulţumesc din adâncul sufletului.
Voi reveni cu forţe proaspete, cu experienţe noi...Abia aştept!

Multe binecuvântări tuturor!

Natalia spunea...

Mariana draga, la tineretea sufletului tau nu m-as fi gandit nicicum ca esti bunica! O sa ma gandesc la tine ca la o bunica tanara de tot, ca altfel o iau cu 'dumneavoastra'...

Domnul sa iti binecuvanteze Calea si slujirea si sa ne asculte intalnirile in rugaciune, care vor continua!
Bucurie sfanta!

Friendforu spunea...

Nu trebuie sa ne ingrijoram pentru acest fapt, ci trebuie sa ne bucuram ca oriunde ar fi ne duce dorul si de abia asteapta sa ne revedem, desi aceste clipe sunt de neinlocuit.

Speram si ne rugam Domnului ca va reveni cat de curand printre noi din nou, dar pana atunci Domnul va purta de grija fiecarui in parte si ma rog sa-i poarte de grija.

Mariana spunea...

Gabriela, niciodată nu e târziu să spui un cuvânt de alin!
Mulţumesc pentru ele, şi te asigur că vei mai afla veşti. Numai bine îţi doresc!

Natalia, mi-ai făcut să zâmbesc printre lacrimi...Îţi mulţumesc...Puţini ştiu să facă asta.
Ne întâlnimi zilnic în rugăciune! Multă bucurie!

Bogdan, ai dreptate...vă voi duce dorul...un dor frumos ce ne leagă de Rai! Când citesc ce ai scris, parcă te aud şuşotind cu Sorin şi cu ceilalţi :) şi mi se bucură inima atât de tare!
Să îi fii aproape lui Sorin mereu!
Fii binecuvântat!

Ana spunea...

deosebit dar!!! Multumesc din suflet , abia astept sa revi cu propriul blog, te imbratisez cu drag :) Doamne ajuta!

Mariana spunea...

Dragă Ana, mulţumesc de cuvintele tale de apreciere, mulţumesc de îmbrăţişare şi de dorul aşteptării. Multe binecuvântări !

Iuliana spunea...

"Plecam doar pentru a avea unde sa ne intoarcem"!, promisiunea ta de a reveni pe un blog personal este, de fapt, o bucurie! Asa ca, draga mea, iti primesc in palme darul pregatindu-mi sufletul pentru revederea promisa. Timpul si obligatiile casnice sunt pentru fiecare "oprelisti binecuvantate" in aspiratiile noastre de a blogari, dar printre picaturile de timp smulse bucuriile dobandite sunt reconfortante. Multumesc, multumesc si astept...

Fluturaş spunea...

Sarut mana!
N-am cuvinte ... sa exprim ceea ce simt. Ma bucur enorm ca am intelnit persoane deosebit prin intermediul internetului.
Dumnezeu sa va dea multa sanatate!