vineri, 28 noiembrie 2008

Ia treziţi fraţi şi surori



Ia treziţi fraţi şi surori

Şi-ascultaţi pe urători

Veniţi de departe

Să vă facă parte

Darului de sus

Pruncului Iisus.


Hai, treziţi să prăznuim

Şi cununi să împletim,

Cu răbdare şi iertare

Pentru dragostea Lui mare!



Iată, Maica bate-n poartă

Singură nu-i niciodată

Are-n braţe Pruncul drag

Ieşi! Întâmpin-o în prag!

Fă-ţi din casă, ieslea plină

De a cerului lumină.

Iar al inimii suspin

Fie darul tău divin!


Ia sculaţi surori şi fraţi

Şi colindul ne-ascultaţi

Căci cuvântul nu-i de-ajuns

Dacă-n inimi n-a pătrus.


Iată, Maica vă aşteaptă!

Ochii ei spre voi îndreaptă...

Dorul ei e dor nespus,

Dor, din dorul lui Iisus.

Hai cu-ntreaga ta fiinţă

Să-L primeşti plin de credinţă!

Părtaşi la-acelaşi dor să fim

Până-n veci de veci, amin!

Un comentariu:

Mariana spunea...

Colindul acesta al tău m-a dus cu gândul la un altul scris de fratele Traian.

Pe-un pătul de fân şi floare
tare greu
S-a născut Copilul Soare
tare greu.
Dar în casa ta, vecine,
n-ai o mână de sulfine
să Se nască şi la tine (bis)
Dumnezeu?

Ia auzi ce vânt subţire,
subţirel
bate rău printre cămile,
subţirel.
Iar tu, om cu minte naltă,
stai cu inima de piatră.
N-ai tu oare-un colţ de vatră (bis)
pentru El?

Plânge Pruncul ca o mierlă,
plâns nespus
că în iesle nimeni pernă
nu I-a pus.
Iar tu-n casa ta frumoasă
te-ai culcat şi nici nu-ţi pasă.
Nu vrei tu să-L laşi în casă (bis)
pe Iisus?

Sus în cer, cu dor de frate,
sus în Cer,
El ţi-a pregătit palate,
sus în Cer.
Iar tu, inimă amară,
cum de-L poţi lăsa afară,
ca de dor şi frig să moară, (bis)
pui stingher?

Peste valea cea de plângeri,
auzi tu?
Auzi corul cel de îngeri?
Auzi tu?
Omule cu uşă strâmtă,
oare nu te înspăimântă
că tot Cerul stă şi cântă (bis)
şi tu nu?

Iată, vin păstorii-n grabă
pe pământ
şi de Prunc pe toţi întreabă,
pe pământ.
Hai, vecine, la ferestre,
haide să le dai de veste
că-i aici la tine-n iesle (bis)
Pruncul Sfânt!


Versurile tale ,,Dorul ei e dor nespus,/ Dor, din dorul lui Iisus./ Hai cu-ntreaga ta fiinţă /Să-L primeşti plin de credinţă! /Părtaşi la-acelaşi dor să fim /Până-n veci de veci, amin!" îmi reamintesc dorul lui Dumnezeu pentru noi...Da, îi este dor fiindcă ne iubeşte mult, şi în dorul acesta, El aşteaptă un răspuns de la noi. Poate la aceste sărbători, îi vom răspunde cu iubirea pe care o aşteaptă de mult...