vineri, 10 decembrie 2010

Un cuvânt pentru cei care se îndreaptă către prima spovedanie. Care nu s-au spovedit niciodată încă, şi sunt în căutare de spovedanie.

 "Cum le-am putea deschide apetitul spre această întâlnire cu Hristos? 
Sau, efectiv, cum să-i ajutăm să se aşeze pe această cale?

Ca majoritatea lucrurilor care ţin de viaţa duhovnicească, nu poţi să explici în cuvinte nişte lucruri foarte simple, dar totuşi foarte profunde. Eu le-aş spune aşa: „Sunt convins că dacă s-ar găsi acum în toate supermarket-urile o băutură extraordinară, din care dacă bei cinci mililitri te energizează şi-o să ai mintea limpede şi organismul sănătos, o să fii în formă toată ziua după ce bei, dacă ar exista o astfel de băutură, s-ar înghesui lumea în supermarket-uri să o cumpere şi stocurile s-ar isprăvi rapid. Dacă Hristos ne dă prin Biserică posibilitatea de a primi iertare de păcate, şi nu doar atât, ci şi tămăduire pentru rănile sufletelor noastre, oamenii şi chiar şi tinerii s-au săturat de refrene şi nu pot să înţeleagă că o comoară atât de mare poate fi primită atât de simplu. Se aşteaptă să primească comorile mari într-un mod mult mai complicat. Totuşi, alergând la scaunul spovedaniei, găseşti ceva foarte, foarte frumos. Îţi vine efectiv să zbori…”
După câteva spovedanii simţi că zbori. Adică simţi că sufletul tău e altul. Am ajuns la un duhovnic la care, când intram, vedeam cum oamenii intrau aşa, cu feţele obişnuite, şi ieşeau cu lacrimi în ochi. Am intrat cu soţia mea în chilia lui pe la 4-5 dimineaţa, şi ne-am şi spovedit la părintele respectiv, cu ochii cârpiţi de somn. Când am ieşit noi, a intrat o maică, care toată noaptea a bătut mătănii (îşi pusese un batic în faţa chiliei şi făcea mătănii acolo: bam, bam, se auzea cum lovea cu capul de podea); ea s-a spovedit după noi, iar dimineaţa, când am revenit să mai vorbim cu părintele, se spovediseră deja unii prieteni de-ai noştri înainte. Când a dormit părintele respectiv, în noaptea aia, Dumnezeu ştie! Or, lucrul ăsta m-a marcat, pur şi simplu, pentru că am înţeles că mai există duhovnici care-şi pun sufletele pe pâine. Dacă le-ar face operaţie pe inimă, chirurgul ar vedea acolo numele ucenicilor pe care duhovnicul vrea să-i poarte spre Hristos. O astfel de dragoste mulţi au nevoie să cunoască, şi pot să o cunoască, dacă aleargă la duhovnic…"



DANION VASILE

Rebelii generaţiei NU
Convorbiri realizate de Romeo Petraşciuc

Niciun comentariu: