Realitatea
de astăzi ridică ziduri despărţitoare în sufletul omului: deziluzii, zbucium,
pierderea speranţei, întuneric, şi toate acestea duc la diminuarea credinţei. Şi
atunci ce se întâmplă cu sufletul?... El are nevoie de lumină! Şi atunci... are
nevoie de Domnul Iisus, Salvatorul şi Mântuitorul, pentru că la El şi în El
este toată nădejdea! "Căci în nădejdea aceasta am fost mântuiţi" (Rom
8,24).
Pentru
a trăi, trebuie să iubeşti; pentru a iubi, trebuie să-l ai pe Dumnezeu în inima
şi în viaţa ta. Iar dacă El lipseşte, atunci simţi că-ţi este prea greu să-ţi
înalţi privirea spre ceruri, că ai pierdut sensul vieţii, că nu mai ai un ţel;
însă cei lipsiţi de un scop în viaţă nu au nici siguranţa zilei de mâine şi
nici liniştea sufletului.
O
luptă este viaţa. Lupţi pentru viaţa trupului tău, pe care îl hrăneşti, îl
îngrijeşti, îl tratezi; dar pentru viaţa sufletului tău lupţi? Cum?...
Prin
rugăciune. Rugăciunea este hrana sufletului, sufletul are nevoie de credinţă
pentru a trăi în comuniune cu Dumnezeu, şi dacă îl ai pe Dumnezeu, atunci ai
viaţă. Eşti învingător!...
Luptă
pentru viaţa ta şi lasă-l pe Dumnezeu să lucreze în tine. Sfântul Augustin
scria: "Iubeşte şi arată aceasta prin viaţa ta". Nu sunt suficiente
cuvintele. Dumnezeu vrea să fim lucrători în via Sa.
2 comentarii:
cat de frumos ai scris! asa este, cuvintele nu sunt suficiente, faptele sunt cele care vorbesc mai mult si mai cu folos decat cuvintele...
Multumesc de popas Loredana, asa este, putem vorbi frumos, dar ce folos daca nu traim tot asa de frumos
Trimiteți un comentariu