O, nu-s mai tari ispitele ca harul
Ce l-ai primit ca să le poţi răbda,
Căci nu se cere-ntâi să urci Calvarul,
Ci-ntâi primeşti puterea a-l urca.
Credinţă, se cere, credinţă
Şi orice ispită o-nvingi.
Credinţă de-avea-vei credinţă
Puterea ispitei o stingi.
O, nu-s mai tari durerile-ntâlnite
Decât puterea care-o vei primi,
Că nu-s întâi poverile sporite,
Ci-ntâi primeşti puteri a suferi.
Nădejde, se cere nădejde
Şi orice dureri ai să-nvingi.
Nădejde, atâta, nădejde
Puterea durerii o stingi.
O, nu-s mai tari vrăşmaşii niciodată
Decât iubirea gata a-i ierta,
Că-ntâi nu vine ura-nverşunată
Ci-ntâi se va mări iubirea ta.
Iubire, se cere iubire
Şi orice vrăşmaş ai să-nvingi;
Iubire, atâta, iubire
Iertând, ura-ntreagă o stingi.
de Traian Dorz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu