De astăzi nu-mi mai pasă
de mine ce-ți vorbi
Prea mi-a păsat și multe
mi-ați dat a suferi
Ori că ba sunt prea iute
ori prea încet ori mut
Ori că vorbesc prea multe;
De-azi nu vă mai ascult.
Cât am căutat pe-al vostru părelnic plac să fiu
De foame și de sete,
muream ca-ntr-un pustiu
Căci n-ați știut niciunii
nici v-a interesat
Să fiu pe-a voastre
gusturi, cât am sacrificat
Nici ați văzut vreodată,
nici de văzut, nu vreți
Câte dureau sub masca
de-amabil zâmbăreț ...
Căutând să fiu pe placul
oricui și nimanui
M-a asurzit durerea că nu
am cui s-o spui
De azi vreau doar cu mine,
în pace să trăiesc
Să mă ascult în taină să
nu mă amăgesc
Să mă cobor în fundul ființei
mele-ntregi
Că am atâtea noduri ...cu
cine le deslegi?!
Să dau de Dumnezeul ascuns
în taina mea
C-această grea povară e
numai Vocea Sa...
De azi orice-mi veți
spune, nimic nu mai ascult
Vreau să râman cu mine, e
ce-mi doresc mai mult
Că singurel odată va fi să
dau răspuns
De ce am fost și-n afară și
ce-am fost ș-in ascuns...
Și nu e vina voastră că eu
am fost așa
Pedepsa sau răsplata întreagă-i
doar a mea.
Cei ce m-or înțelege vor
tace meditând
Și-și vor căuta în taină să
afle ce-au mocnind
Cei supărați rămână cu
supararea lor
Vreau să traiesc cu mine,
cu alții numai mor...
de Matei Daniel
16/04/2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu