Am îngropat un
înger drag
– pe cel mai drag
vieţii mele...
Pe albul
sufletului steag
o mare cruce
neagră trag
şi-o-ngrop în
lacrimile grele...
La harfa inimii s-a
rupt
chiar coarda cea
mai minunată;
îmi arde sufletul
şi lupt
să nu mă-ngroape
dedesubt
o jale
nemaiîncercată.
...Te-ai rupt,
amăgitoare stea,
îndoliind în
prăbuşire
frumosul cer
ce-ncununa
în nimb senin
icoana ta
cu-o mare, unică
iubire.
O, cum să cred
c-am fost minţit
şi moartea e
adevărată?
...Îngrop cu
sufletul zdrobit
tot ce-a purtat şi
ce-a simţit
o părtăşie
sfâşiată.
de Traian Dorz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu