Lumina iubitului fiu

"Dumnezeu întoarce orice lucru spre binele alor Lui. Chiar şi răul urzit contra lor de cei răi. Cei răi nu ştiu asta. De aceea răspunderea şi vina lor rămâne pentru rău. Fiindcă ei răul au vrut să-l facă."

"Nicăieri nu se spune despre Hristos că era ostenit decât când a trecut prin Samaria...adică acolo unde erau dezbinări, certuri şi nură între fraţi.

Ce grea este totdeauna starea sau umblarea acolo unde este dezbinare şi vrăjmăşie intre suflete!"

"Marie ocazii nu vin de doua ori în viaţa unui om.

Marile prilejuri, omul nu le are decât poate o singură dată în viaţă.

De un astfel de prilej atârnă apoi toată fericirea sau nefericirea care urmează, pe toată viaţa omului.

De felul cum primeşte sau respinge omul, ocazia aceasta atârnă tot viitorul fericit sau nefericit al lui."

"Nu-i de-ajuns să vezi, nu-i de-ajuns să afli numai câteva adevăruri începătoare, ci trebuie să mergi până la credinţă.

Cele ce se văd trebuie să te ducă spre cele ce nu se văd.

Legea trebuie să te ducă spre Har, Prorocii trebuie să te ducă pînă la Hristos. El este ţinta. Şi El trebuie să fie!"

"Tu despre cine mărturiseşti?

A cui existenţă o dovedeşti prin viaţa şi faptele tale:

a lui Hristos,

a lui satana,

sau numai a umbrei tale?

Nu ce mărturiseşti tu despre tine are cu adevărat valoare. Nimeni nu poate fi un judecător dtept în propria sa cauză.

Ci ceea ce spune despre tine Dumnezeu,

semenii tăi,

conştiinţa ta

şi faptele tale,

aceea este adevărata mărturie despre tine. Şi singura care are valoare."

(Traian Dorz, din "Lumina iubitului fiu" , pag. 96)

" Poţi să răspândeşti un zvon cât de imposibil, oamenii îl cred şi-l duc mai departe fără să-l controleze. Cred minciuna.

Dar Adevărul, cât de mult l-au controlat, - şi totuşi nu-l pot cred.

Pe Hristos nu-L primesc oamenii.

Dar pe diavolul îl vor primii. De el au plăcere.

De aceea vor şi avea soarta lui (Matei 25, 41)"

"A nu primi şi a nu păstra adevărul (adevărata învăţătură dintâi) şi dragostea (adică unitatea frăţească) este un păcat atât de mare încât Însuşi Dumnezeu îl pedepseşte cu o pierzare şi osândă veşnică.

Căci şi ispăşirea este totdeauna pe măsura păcatului făcut. Păcatul însuşi a adus-o. Ea este o parte din el."

"Hristos nu se adresează decât fiecăruia în parte, nu gloatei.

El cheamă la Dânsul pe fiecare suflet deosebit, nu gramadă.

Căci adevăratul credincios este numai acela care duce în primul rând o viaţă individuală cu Hristos."

"Nu plecaţi, dragii mei, nicăieri şi niciodată fără să-L chemaţi stăruitor pe Domnul cu voi.

Şi nu plecaţi mai ales la drum greu şi necunoscut fără a-L ruga pe Domnul cu toată stăriunţa să vină cu voi.

Aveţi grijă de lucrul acesta în orice vreme, căci fiecare drum este plin de primejdii în care uşor poţi să te pierzi dacă n-ai o puternică ocrotire de la Domnul."

"Nu cârtiţi nici când trebuie să faceţi binele (Fil 14).

Nu cârtiţi nici când trebuie să primiţi oaspeţi (1 Petru 1, 9).

Nu cârtiţi niciodată decât împotriva răutăţii voastre şi a firii voastre cârtitoare.

O, dacă Hristos ar fi Pâinea din care trăieşte Literatura, toate cărţile ar fi pline de hrană sănătoasă. Şi toate generaţiile de cititori ar creşte cu sufletul sănătos, Cu mintea sănătoasă.

Când Hrsitos va fi Pâinea din care se va hrăni Arta, totul ca fi de natură să-l încânte şi să-l înobileze pe om şi omenirea.

Când Hristos va fi hrana Culturii şi a Educaţiei, generaţiile care vor creşte sub căldura şi lumina Lui vor umple pământul, egalat frăţeşte de armonie şi nobleţe, de dreptate şi de respect.

Când Hristos va fi hrana sistemelor politice, omenirea abia atunci va fusta fericirea adevăratei libertăţi şi a păcii adevărate.

Căci fără Hristos toate acestea sunt minciună şi sângerare.

Numai Hristos este Pâinea Vieţii.

O, vino, IIsuse, în toată viaţa şi în toată inima noastră! Amin"

Traian Dorz,

din "Lumina iubitului fiu",

editura "Oastea Domnului", Sibiu