luni, 16 mai 2011

Numai prin iubire le putem pricepe şi descoperi pe toate


"Adorat sau hulit, Hristos continuă să fie problema numărul unu a omenirii şi astăzi.

În faţa tuturor oamenilor şi a tuturor problemelor, Hristos este viu, prezent şi luminos.
Pentru toate problemele omenirii, El este unica soluţie fericită.
Nici o problemă nu se poate rezolva bine şi definitiv fără Hristos, după cum nimic nu poate fi lucrat bine şi frumos ăe întuneric, fără lumină"

"Adevărata smerenie este aceea care, în tăcere şi în răbdare, doreşte sincer locul cel mai din urmă, şi sarcina cea mai grea, şi răsplata cea mai mică.


Smerenia nu se va supăra niciodată, nu se va certa niciodată, nu va pretinde niciodată merite şi răsplată de la nimeni şi pentru nimic.
Smerenina renunţă totdeauna, mulţumeşte totdeauna şi pentru toate şi este totdeauna liniştită, îndelung răbdătoare şi statornic credincioasă.

Smerenia nu se va asemăna pe ea însăşi niciodată cu ceea ce este mai mult, mai bun, mai ales şi mai vrednic de cinste între oameni.
Totdeauna va alege mai degrabă desprinderea de meritele şi calităţile sale decât să se arate într-o stare mai văzută înaintea oamenilor.
De aceea este frumoasă smerenia."

" În mijlocul medicinii stă Hristos, singurul Medic desăvârşit.
Puterea şi ştiinţa lui Hristos au vindecat şi vindecă încă în chip minunat cazuri inexplicabile chiar şi pentru medicina modernă şi pretenţioasă de astăzi.
El nu va fi întrecut nicodată şi de către nimeni.

În mijlocul Bisericii sale stă Hristos,
Dar câţi oare Îl cunosc, câţi Îl văd şi Îl adoră cu toată tăria sufletului lor?
În mijlocul Adunării şi Lucrării Sale stă El, Domnul şi Mântuitorul nostru, Iisus Hristos.
În mijlocul vorbirilor noastre, în mijlocul cântărilor noastre şi rugăciunilor noastre ar trebui să fie numai El, focul şi puterea, vibraţia şi dulceaţa, harul şi înălţarea tuturor.
Ferice când este aşa!"

,,Cu cât cineva poartă un conţinut mai de valoare, cu atât va fi mai modest şi mai tăcut.
După cum, cu cât poartă cineva un gol lăuntric, va face mai mult zgomot în jurul său.”

,,Lucrarea Domnului îşi are în iubire şi temelia şi vârful ei. Şi începutul şi sfârşitul ei. Numai prin iubire le putem pricepe şi descoperi pe toate. Fără de ea nimic.”

,,Puterea prin smerenie, şi măreţia prin ascultare, şi simplitatea prin iubire, - aceasta este calea lucrării lui Dumnezeu cea tainică şi sfântă.”

,,Tatăl a trimis un Miel şi un Rob.
Fiul a trimis nişte miei şi nişte robi ( Luca 10,3 )
Cine are între semeni şi fraţii săi colţi, gheare şi copite, acela nu este miel, ci o fiară.”

,,Duhul Lui Dumnezeu are semn smerenia, răbdarea şi roadele dulci ale trăirii înfrânate, neprefăcute,
seriozitatea fără mândrie,
bunătatea fără laudă,
iubirea fără necurăţie,
modestia fără zgârcenie,
căldura fără dogoare."

,,Hristos nu are nevoie în lume, pentru vestrea Sa, nici de predicatori, nici de funcţionari, nici de artişti, ci are nevoie de mărturisitori. [...] mărturistor nu poate fi decât acela care L-a văzut şi L-a cunoscut adânc şi real pe Hristos din propria experienţă. "

,,Roadele Duhului Sfânt nu depind de locul în care te vei duce, ci de starea pe care o ai.
Cine poate fi aur, este aur acolo unde se găseşte.
Cine nu, acela nu va fi nicăieri."

,,Bucuria aflării Domnului Iisus n-are predici lungi, nici vorbiri meşteşugit alcătuite, dar are dovadă de Duh şi de putere...[...] Glasul aflări lui Iisus este strălucirea ochilor, lumina feţei, puterea simţirii calde şi a vorbirii adânci..."

Traian Dorz
citate din "Piatra Scumpă"
editura "Oastea Domnului" Sibiu

2 comentarii:

Cuvantul divin spunea...

Ma bucur cand intalnesc si alte bloguri de teologie. Daca doriti sa facem schimb de linkuri blogul meu este aici: http://universalyes.blogspot.com/

DoarATAT spunea...

Bună Ziua !
~
Frumos spus, dar cât de greu astăzi să ai glas duios, dar neprefăcut:
"... Glasul aflării lui Iisus este strălucirea ochilor, lumina feţei, puterea simţirii calde şi a vorbirii adânci..."
~
Cornelius, :)
PS: vă rog să ţineţi cont că fiecare în parte are "drumul său" de căutări şi îndoieli, de verificări şi certitudini, însă toţi suntem pe DRUM (unii mergând anapoda !), căci toţi suntem oameni (unii chiar Oameni !).
Urmează să fac două postări, una rămasă nefinalizată de la ultima vizită pe care v-am făcut-o. Uitasem de ea, însă nu pot să renunţ la ea, pentru că este un moment pe drumul meu, un moment (sper !) depăşit !
Vă rog, CAUT rugăciuni ! Acestea se aşează în Calea mea, firesc (http://psalmdedor.blogspot.com/2011/06/daca-paziti-poruncile-mele-veti-ramane.html#more), însă doresc să le ADUN pe pagina mea de Blog (ElaEL). Este etapa pe care cred că trebuie să o parcurg, deocamdată.
Vă rog să mă lăsaţi să Culeg şi de pe Blogurile dvs. ~ cu precizarea sursei, desigur !
Vă rog, de asemenea, dacă merit, în viitor, oricând, să nu mă evitaţi pentru http://cetateapoeziei.blogspot.com/, care necesita invitatie ! ~,