joi, 5 martie 2015

Despre răbdare

Pentru început să dăm câteva exemple de nerăbdare.

Eva luând-o înaintea lui Adam, din nerăbdare, a mâncat din fructul oprit, fără să fi aşteptat să se consulte cu soţul ei. (Geneza 3, 1-6).
Dar Adam? Nici el nu a avut răbdare, urmând-o pe Eva, fără ca mai întâi să i se adreseze Tatălui Ceresc.
Lăcomia lor şi nerăbdarea au dus la păcat, iar păcatul acesta s-a transmis din generaţie în generaţie până în zilele noastre (Romani 5, 22).
Poporul ales al lui Dumnezeu, Israel, a manifestat continuu lipsă de credinţă şi de răbdare. Psalmistul David în psalmul 105, aminteşte foarte clar despre acest lucru. Lipsa lor de răbdare le-a adus numai durere şi necaz.
Saul, primul rege al Israelului, nu şi-a putut vedea fiul succesor la tron tot din cauza nerăbdării. 
Nu l-a aşteptat pe profetul Samuel să aducă jertfă lui Dumnezeu. 
Teama de oameni l-a făcut pe Saul să o ia înaintea lui Samuel şi să aducă el jertfa.
Cum s-o fi simţit Saul când Samuel a apărut la câteva minute?
 Dacă ar fi aşteptat doar câteva clipe! (1 Samuel 13, 6-14) 

O dacă am lua aminte la ce li s-a-ntâmplat, cum am aştepta sfaturile Domnului şi cum am fugii de nerăbdare! 
Iată un exemplu încurajator din Cuvântul lui Dumnezeu: Iosif, fiul lui Iacov, avea motiv să fie mânios, să se răzbune pe fraţii lui pentru că a fost nedrepti cu el şi au căutat să-l omoare, vânzându-l în cele din urmă ca rob. 
Putea să se răzbune şi pe soţia lui Potifar, pentru că l-a acuzat pe nedrept şi l-a închis dar, el a răbdat pentru că a avut credinţă şi speranţă în Dumnezeu. 
Credinţa şi dragostea determinând să-şi îndemne fraţii să nu le pară rău de cea ce făcuseră (Facerea 45,5). 
Iată deci că dacă suntem răbdători putem câştiga mult. 
Câţi dintre noi nu am avut anumite acţiuni pripite, făcute în grabă? 
Câţi nu am exclamat plini de durere: "O, măcar de-aş fi aşteptat puţin...!" 
O, dacă Eva nu s-ar fi grăbit, dacă poporul Israel ar fi aşteptat promisiunile lui Dumnezeu, altfel ar fi fost lumea! 
Sfânta Scriptură ne îndeamnă să fim "îndelung răbdători" pentru că fiind răbdători putem avea mereu o inimă calmă, înţelegătoare şi încrezătoare.
Fiind răbdători, semenii noştri vor vedea că este mai plăcut să stea în compania noastră.
Roadele răbdării noastre, e adevărat, nu se prea văd aici pe pământ sau nu se văd deloc ,dar se vor vedea într-o zi în cununile strălucitoare ce vor fi aşezate pe capul celor ce au răbdat până la sfârşit, luând aminte la chemarea Mântuitorului: "Luaţi jugul Meu, asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, că Eu sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre" (Matei 11, 29) Amin.

Un comentariu:

Mariana spunea...

Eu sunt cam nerăbdătoare din fire :) Îmi e ruşine, dar am învăţat şi lecţia răbdării...
A fi răbdător înseamnă ,,a aştepta", a fi în ritmul celui de lângă tine, a fi în ,,ritmul" lui Dumnezeu, a înţelepciunii lui...Lucrurile bune şi frumoase nu se fac pripit, grăbit...
Dragostea de Dumnezeu şi de semeni ne învaţă ce e răbdare, o altă latură frumoasă a ei:

Dragostea îndelung rabdă

Ce înseamnă oare asta?
Ce este răbdarea? Toleranţă, îngăduinţă, aşteptare cu iubire a devenirii omizii în fluture şi a târârii în zbor?...

Sfânta Tereza spunea: ,, Iată un sărman suflet începător, care încă nu se pricepe să meargă - şi căruia lumea îi cere să zboare."

Răbdarea din iubire înţelege, pune umărul, face cărare, încurajează zâmbind, se bucură de fiecare pas, de fiecare treaptă...

Îndelunga răbdarea din iubire merge la pas, nu o ia înainte şi nici nu împinge din urmă...Îndelunga răbdare e aici, cu tine, dar ştie să te vadă acolo, sus... Uneori se aşază lângă tine, când tu te opreşti înfrânt...sau chiar merge doi paşi înapoi cu tine pentru ca apoi să facă un ocol să te aducă înapoi...
Îndelunga Răbdare e una din culorile curcubeului Iubirii...Poate acea culoare regăsită în sângele Răbdării Iubirii pe Golgota...

Iubirea spune: am răbdare cu tine fiindcă îmi eşti drag(ă )...de fapt, nici nu ştiu dacă trebuie să iau în seamă prea mult ce e rău în tine fiindcă ştiu, sunt sigură că te vei schimba...Mă uit cu drag la ce e atât de frumos: chipul Lui Hristos în tine...Acum sunt doar nişte contururi vagi, dar văd zi de zi un chip tot mai clar...Nu te grăbesc! Te aştept că ştiu că orice detaliu contează...Şi ce frumos va fi chipul tău!...

Doamne, mulţumim de îndelunga Ta răbdare cu noi!