Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.
Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.
Rugăciunea Sf. Efrem Sirul
Iată şi astăzi câteva cuvinte care să ne antreneze pentru meditaţia de mâine despre Duhul gândului smerit: „Gândul smerit te face să te gândeşti mai mult la cele pe care încă nu le ştii, pe care încă nu le ai, pe care încă nu le-ai făcut, mai mult decât la cele pe care le-ai făcut, decât la cele pe care le ştii şi le ai. Din smerenie nu poate cădea nimeni, pentru că “ Dumnezeu stă îm-potriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi” (Iacov 4, 6; I Petru 5,5).” (Pr. Dan Constantin Ceredeev)
Sfântul Ioan Scărarul : “Smerenia este un dar al lui Dumnezeu Însuşi şi un dar care vine de la El”
Olivier Clément: “Smerit este vameşul din parabolă, care, neputându-se pretinde virtuos, ca un dispreţuit colaborator al puterii ce se află, nu contează decât pe mila lui Dumnezeu, în timp ce fariseul, prea bun, după părerea lui, nu mai are nevoie de Mântuitor”
Sfântul Casian Romanul: “Porunca dată de Dumnezeu primului om ne cere să păzim capul şarpelui (Facere 3,5), adică începutul gândului vătămător prin care acela încearcă să se şerpuiască în sufletul nostru, ca nu cumva prin primirea capului, care este prima răsărire a gândului, să primim şi celălalt trup al şarpelui, adică învoirea cu placere, şi prin aceasta să ducă apoi cugetul la fapta neângăduită. Ci trebuie, precum este scris în Psalm, “în dimineţi să ucidem pe toti păcătoşii pământului'’ , adică prin lumina cunoştinţei să deosebim şi să nimicim toate gândurile păcătoase de pe pământ, care este inima noastră, după învăţătura Domnului, şi până ce sunt încă prunci, fiii Vavilonului ,adică gândurile viclene, să-i ucidem, zdrobindu-i de piatra, care este Hristos. De aceea suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci şi cu zdrobirea inimii şi cu rugăciuni dese, împreună cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin aţâţarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh".
Stareţul Tadei de la Mănăstirea Vitovniţa: “Gândurile, starea lăuntrică, dorinţele ne conduc viaţa. Precum ne sânt gândurile cu care ne îndeletnicim, aşa ne este şi viaţa. Dacă avem gânduri de pace, linişte, dragoste deplină, bunătate, virtute, curăţie, atunci şi în noi va fi pace, căci toate gândurile de pace aduc pace lăuntrică, ce răzbate din noi, căci gândurile ne sânt pline de pace, linişte, dragoste desăvârşită şi bunătate. Dacă purtăm în noi gânduri rele, diavoleşti, atunci se nimiceşte şi pacea noastră lăuntrică. Sfinţii Părinţi spun despre gânduri: Orice gând care năruieşte pacea şi gândurile ce nu ne dau pace, acestea toate sânt de la diavol şi trebuie să le respingem şi să nu le primim. Trebuie să ne ostenim pentru binele nostru, ca să se întărească în noi pacea, bucuria, dragostea dumnezeiască.... Din gândurile noastre izvorăşte bine sau rău, pace sau dezbinare în familie, iar cei credincioşi vor întotdeauna să fie buni şi plini de pace... Dacă gândurile şi dorinţele noastre nu sânt bune, nici rodul lor nu poate fi bun... Avem trebuinţă să ne pocăim şi să ne schimbăm viaţa. Pocăinţa nu înseamnă numai să mergi la preot, ci e nevoie să ne curăţim sufletul de acele gânduri şi de depresia în care am căzut din pricina drumului întortocheat al vieţii.”
Sfântul Ioan Scărarul : “Smerenia este un dar al lui Dumnezeu Însuşi şi un dar care vine de la El”
Olivier Clément: “Smerit este vameşul din parabolă, care, neputându-se pretinde virtuos, ca un dispreţuit colaborator al puterii ce se află, nu contează decât pe mila lui Dumnezeu, în timp ce fariseul, prea bun, după părerea lui, nu mai are nevoie de Mântuitor”
Sfântul Casian Romanul: “Porunca dată de Dumnezeu primului om ne cere să păzim capul şarpelui (Facere 3,5), adică începutul gândului vătămător prin care acela încearcă să se şerpuiască în sufletul nostru, ca nu cumva prin primirea capului, care este prima răsărire a gândului, să primim şi celălalt trup al şarpelui, adică învoirea cu placere, şi prin aceasta să ducă apoi cugetul la fapta neângăduită. Ci trebuie, precum este scris în Psalm, “în dimineţi să ucidem pe toti păcătoşii pământului'’ , adică prin lumina cunoştinţei să deosebim şi să nimicim toate gândurile păcătoase de pe pământ, care este inima noastră, după învăţătura Domnului, şi până ce sunt încă prunci, fiii Vavilonului ,adică gândurile viclene, să-i ucidem, zdrobindu-i de piatra, care este Hristos. De aceea suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci şi cu zdrobirea inimii şi cu rugăciuni dese, împreună cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin aţâţarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh".
Stareţul Tadei de la Mănăstirea Vitovniţa: “Gândurile, starea lăuntrică, dorinţele ne conduc viaţa. Precum ne sânt gândurile cu care ne îndeletnicim, aşa ne este şi viaţa. Dacă avem gânduri de pace, linişte, dragoste deplină, bunătate, virtute, curăţie, atunci şi în noi va fi pace, căci toate gândurile de pace aduc pace lăuntrică, ce răzbate din noi, căci gândurile ne sânt pline de pace, linişte, dragoste desăvârşită şi bunătate. Dacă purtăm în noi gânduri rele, diavoleşti, atunci se nimiceşte şi pacea noastră lăuntrică. Sfinţii Părinţi spun despre gânduri: Orice gând care năruieşte pacea şi gândurile ce nu ne dau pace, acestea toate sânt de la diavol şi trebuie să le respingem şi să nu le primim. Trebuie să ne ostenim pentru binele nostru, ca să se întărească în noi pacea, bucuria, dragostea dumnezeiască.... Din gândurile noastre izvorăşte bine sau rău, pace sau dezbinare în familie, iar cei credincioşi vor întotdeauna să fie buni şi plini de pace... Dacă gândurile şi dorinţele noastre nu sânt bune, nici rodul lor nu poate fi bun... Avem trebuinţă să ne pocăim şi să ne schimbăm viaţa. Pocăinţa nu înseamnă numai să mergi la preot, ci e nevoie să ne curăţim sufletul de acele gânduri şi de depresia în care am căzut din pricina drumului întortocheat al vieţii.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu