duminică, 2 iunie 2013

Oricui bea din apa aceasta

„Iisus i-a răspuns: «Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete.»“ (Ioan 4, 13)

...Alexandru Macedon a spus: «Universul este plin de atâtea miliarde de planete uriaşe, iar eu n-am putut cuceri şi păstra nici măcar una din acestea, cea mai mică: ce nemernic sunt!…» Adevărata glorie o câştigi în Hristos atunci când cauţi, uitând de tine, să-I aduci Lui cea mai mare slavă. Toate celelalte sunt deşertăciuni. Nici un muritor nu-i mai nefericit ca acela care le câştigă. Oricât de puţină istorie ai cunoaşte, tot ar trebui să ştii acest lucru!

Însetezi tu oare după locuri înalte, după scaune alese, după slujbe mari? Faci totul să le dobândeşti? Calci în picioare mila, dreptatea, prietenia, cinstea şi sufle-tul tău şi al altora numai să le ajungi şi să pui mâna pe aceste deşertăciuni?

O, nu te zbate prea tare: oricui va bea şi din apa aceasta îi va fi iarăşi sete. Va dori o treaptă mereu şi mai înaltă, iar pen-tru aceasta va face noi nelegiuiri, ca să se poată ridica… şi, în felul acesta, prăbuşirea să-i fie cât se poate mai de sus. Înainte de prăbuşire însă toate acestea sunt împreunate cu zbucium, cu necaz, cu griji şi chinuri de sute de ori mai mari decât amăgirea bucuriei lor. Oricât de puţin ai cunoaşte lumea, tot ar trebui să vezi aceasta!

Însetezi tu oare după băuturi tari, după alcool sau după acele nefericite otrăvuri care te fac să visezi frumos, pentru ca să te trezeşti mai ruinat şi mai nenorocit?

Bei şi te îmbeţi? Bei tu. Dar în pahar bei sângele copiilor tăi. Lacrimile soţiei tale. Sănătatea şi viitorul familiei tale. Sufletul tău şi mântuirea ta! Cu cât vei bea mai mult, cu atât o să-ţi fie mai sete. Nu vezi oare ce faci şi unde vei ajunge? Oricât de puţin ai cunoaşte spitalele, temniţele şi casele de nebuni, tot ar trebui să te înspăimânţi ce blestem este băutura!

Însetezi tu oare după distracţii, după petreceri lumeşti, după aventuri desfrânate? Nu vezi ce sete îi vine, tot mai pătimaşă, celui care bea din acestea? Şi nu vezi în ce ruină trupească şi sufletească se prăbu-şesc până la urmă toţi cei care se dedau la ele? Oricât de puţin ai cunoaşte viaţa, nu se poate să nu te îngrozeşti de sfârşitul acestora!

Însetezi tu oare după averi, după bani, după modă şi după lux, ca lumea? O, iată, oricui va bea şi din apele acestea îi va fi mereu şi mereu tot mai sete. Vei trece peste sânge de frate, peste lacrimi de părinţi, peste trupuri şi suflete omeneşti, peste Cuvântul şi voia lui Dumnezeu, – dar nu vei fi sătul.

Demonul acesta te va face tot mai întunecat şi mai crud, tot mai înşelător şi mai bestial să tâlhăreşti şi să omori, – numai să mai aduni o pungă, numai să mai câştigi o casă, numai să mai strici un cămin, numai să mai amăgeşti un suflet.

Ce îngrozitor! Oricât de puţin ai cunoaşte iadul sau blestemul lui Dumnezeu, tot ar trebui să te înfiori!

Traian Dorz, din "Hristos - Izvorul nostru"

Niciun comentariu: