Firea cea veche cere din nou „carne“

„Adusu-ne-am aminte de peştii ce-i mâncam în Egipt, de cas­traveţi, de pepeni, de ceapă şi usturoi… sufletul nostru s-a scâr­bit de această mâncare (mană) proastă… daţi-ne carne să mân­căm!“(Numeri, cap. 11)

Mana ce li se dăduse israelitenilor era un dar ceresc, era o mâncare cerească. Israelitenii ar fi trebuit să mănânce această mană stând totdeauna în genunchi, cu rugăciune de slavă şi mulţumită lui Dumnezeu. Însă, vai, ce lucru dureros se arată şi aici! Să ascultăm ce spune Biblia:

„Poporul a cârtit împotriva Domnului, zicând că-i merge rău… şi amestecătura cea dintre ei s-a aprins de poftă; ba chiar şi fiii lui Israel, şezând, plângeau şi ziceau: Cine ne va da nouă carne să mâncăm? Adusu‑ne‑am a­minte de peştii ce-i mâncam în Egipt, de castraveţi, de pepeni, de ceapă şi usturoi. Iar acum sufletul nostru s-a uscat de tot; nimica, afară de mană nu văd ochii noştri…

Euharistia

Primind in mod frecvent Euharistia suntem ingrijiti spiritual, fiind hraniti spre “spor in viata si in credinta si in intelegerea duhovniceasca”.

 

EUHARISTIA

       

         Sfanta Euharistie sau Sfanta Impartasanie sta chiar in centrul vietii Poporului lui Dumnezeu. Totul in Biserica conduce la Euharistie si tot acolo isi gaseste sursa, implinirea tuturor Tainelor Bisericii.

O NECESITATE

Pilda sfintelor surori

"...Prin Sfântul Cuvânt al Evangheliei, Duhul Sfânt ne pune înainte pilda celei mai sfinte dintre femei şi a celei mai binecuvântate dintre toate fiinţele pământeşti, care a fost aleasă pentru un har unic, pentru harul de a fi cea dintâi şi cea mai aleasă împreună-lucrătoare cu Dumnezeu la mântuirea lumii.

Este pilda Preasfintei Fecioare Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Ea este, prin Iisus, şi Maica noastră a tuturor.
Viaţa ei, ca fiind cea mai apropiată de noi, trebuie să slujească de pildă fiecăreia dintre femei, de la cea dintâi vârstă şi până la cea din urmă.

De la cea mai de jos stare şi până la cea mai de sus… şi de la cea mai mică datorie şi până la cea mai mare.

Crestinii nu mor niciodata! Ultima Predica a PF Patriarh Teoctist

 de VictoRoncea

GOLGOTA!...

„Aici trebuie să îngenunchem!

Despre acest loc nu se poate scrie şi citi decât în genunchi.
Nu se poate vorbi şi nu se poate asculta decât cu glasul scăldat în lacrimi,
cu inima scăldată în flăcări,
cu toată fiinţa scăldată în adoraţie...

O, Golgota, loc unic, care ne grăieşte nemărginit mai cutremurător decât Sinai,
o, Golgota, munte mai înalt decât Moria, altar mai sfânt ca Sfânta Sfintelor!
Pe tine am primit NU ZECE porunci, CI NUMAI UNA singură, dar înmiit mai cutremurătoare. PORUNCA IUBIRII ŞI A JERTFEI.

Oastea

Nici o bătălie împotriva Lui
Nicăieri în lume n-a fost câştigată,
Cei ce cred în Tine încă sunt destui,
Oastea lor, Iisuse, veşnic nu se gată!

Aruncaţi în temniţi, omorâţi cu pietre,
Spânzuraţi de aer si scrumiţi de vii,
Jarul lor din inimi, focul de pe vetre
Nu s-a stins vreodată, aşteptând să vii!

Unde-s împăraţii cei fără-de-lege
Când pe lemnul crucii răstignit Erai,
Ce-au bătut în cuie trupul tău de Rege
Pe Golgota lumii între iad si rai?

Se odihnește mama...

E obosită mama tot mai mult,

Somnul greu înspre pământ o duce,

În ochii ei, e vineri și ascult

Cum geme Răstignitul sus pe cruce.

Eu înspre Munți privirea mi-o ridic,

Acolo-n Apuseni miroase-a pască,

Ea nu mai are de făcut nimic,

Așa mi-a spus, că vrea să se-odihnească.

Sfânta şi Marea Vineri

În Vinerea Mare nu are loc doar o comemorare a celor petrecute odinioară, ci o actualizare a lor în sufletul fiecaruia dintre noi.

„Simţirile noastre curate să le aducem înaintea lui Hristos şi, ca nişte prieteni ai Lui, sufletele să le jertfim pentru Dânsul, şi să nu ne sugrumăm cu grijile vieţii, ca Iuda. Ci să strigăm în cămările sufletelor noastre: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, izbăveşte-ne pe noi de cel viclean.”

Denia celor 12 Evanghelii

„O, ticalosi oameni suntem noi, caci prin pacatele noastre nu numai ca am pogorat pe pamant pe Fiul lui Dumnezeu, ci inca si pe cruce L-am inaltat si in mormant L-am inchis. (…) O, cine va da capului nostru apa si ochilor izvoare de lacrimi (Ier. 9, 1) ca sa plangem ziua si noaptea si sa suspinam, caci nu numai pe noi insine ne-am aruncat in tarana si noroi din inaltimea nemuririi, ci si pe Fiul lui Dumnezeu L-am pogorat in mormant.

Sfânta şi marea zi de Joi

În această Sfântă şi mare zi de Joi, este rânduit să prăznuim patru evenimente din Săptămâna Patimilor, primele două făcându-se ziua, iar celelalte două în noaptea de joi spre vineri:

Spălarea picioarelor ucenicilor de către Domnul Iisus, dându-le prin aceasta, lor şi nouă, pildă de smerenie. (Ioan 13, 1-17)
"După ce le-a spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis: Înţelegeti ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt.
Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pildă, că precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi."(Ioan 13,12-15)