Cine domneşte acum în inima ta ca stăpân? Hristos sau şarpele?

„Şi după cum a înălţat Moise şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul Omului,“ (Ioan 3, 14)

Moise a înălţat şarpele în mijlocul tuturor, în văzul tuturor, în mijlocul poporului otrăvit de veninul şerpilor înfocaţi, în mijlocul celor mai cumplite nenorociri, suferinţe şi lipsuri, în mijlocul deznădejdii şi al morţii – slăvită Salvare – tuturor, Moise a înălţat numai Acest Semn Unic. Şi a poruncit ca toţi să privească numai la el. Privirea cu credinţă în cuvântul lui Dumnezeu dădea vindecarea. În toată pustia nu era alt semn ca să vindece şi să mântuiască. Cine nu voia să privească la Acesta, trebuia să moară, – altă mântuire Dumnezeu nu-i mai dădea.

Tot aşa trebuie să fie înălţat şi Domnul nostru Iisus Hristos, cum a fost înălţat şarpele. Măcar aşa! Să fie înălţat Hristos în locul şarpelui prăbuşit pe totdea-una, în toate inimile noastre. Măcar cât a fost înălţat şarpele, trebuie să fie înălţat acum Hristos. În noi şi între noi.

Să fie slujit Hristos, de către noi toţi, măcar cu atâta parte din viaţă, măcar cu atâta râvnă, măcar cu atâta dragoste şi stăruinţă cu câtă a fost slujit şi iubit şarpele!

Să-I fie dată lui Hristos măcar atâta parte din averea noastră, din munca noastră, din pâinea noastră, din trupul nostru, din timpul nostru, din talentele noastre, din darurile noastre, cât am dat şarpelui!

Să stăpânească Hristos măcar peste întinderile, peste bunurile şi peste mijloacele peste care a domnit şarpele. Să fie înălţat Hristos în lume, între oameni, în mijlocul tuturor, măcar cât s-a înălţat şarpele. Căci dacă toate mijloacele, toţi oamenii, toate talentele şi toate posibilităţile ar fi în slujba Lui, cât am dat în slujba şarpelui, ce fericire ar fi! Ce slujbă minunată ar face Hristos cu ele!

O, slăvit să fie Domnul nostru Iisus Hristos, – va fi şi aceasta odată! Când Se va arăta El, să aducă mântuire celor ce aşteaptă împărăţia Lui, atunci Hristos va nimici pe şarpele cel vechi, va zdrobi toată puterea lui pe totdeauna şi va înălţa pe veci Numele Său strălucit. Chiar şi aici sub cer unde a fost înălţat şarpele! Atunci toţi slujitorii Săi din ceruri şi de pe pământ se vor bucura cu o bucurie negrăită şi strălucită. Cântând în cinstea Numelui Său Veşnic Cântarea Biruinţei Lui (Apoc. 5, 11-12):

Vrednic e Mielul-Iisus,

vrednic e, vrednic nespus,

Mielul care-a fost junghiat

să primească bogăţia,

slava, cinstea şi tăria,

Iisus Hristos, Mielul junghiat,

Mielul junghiat,

Iisus…

Vrednic e Mielul-Iisus,

vrednic e, vrednic nespus,

Mielul care-a fost junghiat

să primească-n veci mărirea,

slava, lauda, cinstirea,

Iisus Hristos, Mielul junghiat,

Mielul junghiat,

Iisus…

Dragă suflete cititor, eu te întreb: în tine cine este înălţat acum? Cine domneşte acum în inima ta ca stăpân? Hristos sau şarpele? Iar dacă stăpâneşte Domnul Iisus, oare este El singurul tău Stăpân ascultat?

Şi peste cât din timpul tău, din avutul tău şi din darurile tale, din câştigul tău sau din preocupările tale stăpâneşte Hristos?

Nu cumva mai dai şi acum din acestea încă multă parte în stăpânirea şarpelui?

Poate că încă numai şarpele stăpâneşte şi azi în toată inima ta, trăind mândru în mijlocul familiei sale de păcate. Înconjurat de minciună, desfrânare, lăcomie, lene, zgârcenie, pizmă, trufie şi de celelalte pofte şi păcate…

O, dacă este aşa, să ştii că tu eşti un nenorocit pe care îl aşteaptă prăpădul şi pierzarea (Rom. 1, 28-32). Te aşteaptă focul veşnic, în care vei fi aruncat împreună cu şarpele, pentru ca să-l urmezi şi acolo, după cum şi aici l-ai urmat (Mat. 25, 41). Dacă vrei să vii acum la Hristos, poţi fi scăpat. Iisus Domnul este Unicul tău Mântuitor (F. Ap. 4, 12), iar când El te scapă de sub stăpânirea păcatului, te scapă şi de urmările lui, adică de osânda păcatului din viaţa aceasta. Şi din cealaltă (Rom. 6, 14).

O Doamne Iisuse, din toată inima Te rugăm să ne scapi de sub stăpânirea şarpelui şi să aduci mai curând domnia Ta fericită, în care va fi pace şi dreptate veşnică. Te rugăm vino şi nimiceşte puterea apăsătoare a şarpe-lui, care chinuie şi otrăveşte sufletele pentru care Tu Ţi-ai vărsat Sângele scump. Înalţă-Ţi Numele Tău batjocorit de şarpe şi fă ca să se întindă mai curând fericita Ta stăpânire peste tot ce ai creat Tu în noi şi pentru noi. Vino, Doamne Iisuse! (Apoc. 22, 20). Amin.

Traian Dorz, din "Hristos – Înnoitorul nostru"