marți, 21 septembrie 2010

"Free hugs"


Într-o zi, un tip care se întorcea dintr-o călătorie şi-a dat seama că nu îl aşteaptă nimeni.
Îşi dorea să existe cineva care să-l aştepte şi pe el, să-l îmbrăţişeze la sosire şi să-i zâmbească: "Atunci când am ajuns în Sydney, tot ce aveam era o geantă plină de haine şi o lume plină de probleme. Nimeni nu m-a întâmpinat la sosire. Am ajuns un turist în propriul oraş. Stând acolo, la terminalul de sosire, şi privindu-i pe ceilalţi pasageri cum se îmbrăţişau râzând cu prietenii şi familia, am dorit şi eu să existe cineva care să mă aştepte şi pe mine. Cineva care să fie fericit că mă vede. Să îmi zâmbească. Să mă îmbrăţişeze. Am luat un carton şi un marker şi am făcut o pancartă. Am căutat cea mai populată intersecţie de pietoni din oraş şi am ridicat această pancartă deasupra capului, cu cuvintele "Free hugs" ("Îmbrăţişări gratuite") inscripţionate pe ambele părţi. Timp de 15 minute, oamenii s-au uitat pur şi simplu prin mine. Prima persoană care s-a oprit m-a bătut uşor pe umăr şi mi-a spus că în acea dimineaţă câinele ei tocmai murise. Şi că, tot în acea dimineaţă, s-a împlinit un an de la moartea singurei ei fiice. Mi-a zis că lucrul de care avea nevoie acum, când se simţea cea mai singură persoană din lume, era o îmbrăţişare. Ne-am pus mâinile unul în jurul celuilalt şi, atunci când ne-am despărţit, ea zâmbea".


Mi-a placut mult aceasta istorioară, poate pentru că fiecare dintre noi avem nevoie să fim îmbrăţişaţi din când în când.
Să medităm mai bine la faptele noastre, iar dacă am călcat pe alături să ne cutremurăm şi să ne îndreptăm. Să privim în inima noastră căci de acolo vin şi răul şi binele; şi întunericul şi lumina; şi unitataea şi dezbinarea. Inima zămisleşte sămânţa ispitei şi a căderii, dar şi sămânţa virtuţii şi a înălţării. "Omul bun - zice Domnul Iisus - scoate lucruri bune din visteria bună a in inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din visteria rea a inimii lui, căci din prisosul inimii vorbeşte gura" (Luca 6, 45).
E timpul să plângem, aşa cum au plâns evreii la zidul plângerii, aducându-ne aminte de icoana tristă a Domnului nostru Iisus la uşa Bisericii Sale din Laodiceea, încercând să intre înăuntru: " Iată, Eu stau la uşă şi bat..."(Apocalipsa 3,20), sau de cuvintele Lui:"Acolo unde dunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor". Căci dacă nu este unitate între noi, nici Domnul nu este în mijlocul nostru, ci stă afară, la uşă, iar noi suntem ca aceea care vestesc numele Său, dar pe El Îl ţin afară!

Va fi o judecată, iar noi, cei care L-am cunoscut pe Dumnezeu, vom avea parte de o judecată mai aspră (cf. Iacov 3, 1). Poate că, în acea zi, mulţi îşi vor îndrepta privirile spre noi, zicând: "Dacă aţi fi trăit în unitate, dacă aşi fi avut timp de o îmbrăţişare şi dacă aţi fi avut focul Duhului Sfânt, azi eu n-aş fi mers în focul iadului...!"

Să ne rugăm deci lui Dumnezeu ca şi Sf. Francisc de Assisi:
"Doamne, fă din mine unealta păcii Tale: acolo unde este ură, s-aduc iubire; acolo unde este ofensă, să aduc iertare; acolo unde este dezbinare, s-aduc adevăr; acolo unde este neâncredere, s-aduc credinţă; acolo unde este disperare, s-aduc speranţă; acolo unde este întuneric, s-aduc lumina Ta, acolo unde este tristeţe, s-aduc bucurie..." Amin.


Trimit o îmbrăţişare caldă pentru toţi

3 comentarii:

adriana spunea...

Daca articolul tau este scris azi, inainte de ora 7, cand m-am asezat eu la scris si cautat pe net, inseamna ca am simtit imbratisarea ta...daca l-ai scris dupa ora 7...inseamna ca imbratisariole vin de la cafeluta de ieri, pentru ca si pe blogul Mariei am gasit imbratisari.

La cafeluta de azi, vei primi si mai multe imbratisari si vei vedea si reclama de la FREE HUGS. De unde ai povestioara?

Sper ca ai observat cat d edes am folosit acest cuvant ce desemneaza un gest atat de important in viata noastra.

Te imbratisez cu drag.

adriana spunea...

Buna dimineata!

Ina spunea...

Emoţionantă întâmplare.
Oare câte nu am vrea noi să scriem pe o pancartă?!...
Orice creştin are la îndemână rugăciunea, ,,pancarta" lui pe care poate să o afişeze în cămăruţa lui...
Alteori, e bine să ieşim între oameni şi ceea ce am dori să ne facă ei, să le facem noi lor. Nevoile sunt aceleaşi...

Cunosc un tânăr care şi-a găsit perechea în oraşul nostru, fiind întrebat de o tânără ( membră într-un grup FREE HUGS ) dacă nu are nevoie de o îmbrăţişare...:)

Toţi avem nevoie de o îmbrăţişare...

Sorin, am primit cu drag îmbrăţişarea virtuală :) O trimit înapoi către tine şi către ai tăi la fel de caldă cum am primit-o.