,,Aruncă-ţi toate razele, tu, risipitorule, şi apoi vei vedea cu ce vei mai rămâne’’, îi spuse norul negru.
Şi soarele devenea parcă din ce în ce mai darnic. Strugurii şi celelalte fructe se coceau sub acţiunea razelor sale, iar plantele şi animalele se bucurau de lumina şi căldura lui.
,,Lasă să fii răpit de tot şi vei vedea cum ţi se va mulţumi mai târziu pentru aceasta, când nu vei mai avea nimic’’, îi spuse din nou norul negru.
Soarele îşi continuă însă călătoria mai departe, aruncând cu bucurie milioane de raze în stânga şi în dreapta la toţi aceia care aveau nevoie de ele.
Sosind apusul său, soarele începu să-şi facă inventarul razelor sale. Şi iată, nici măcar una nu-i lipsea. Cuprins de mirare, dar în acelaşi timp şi de furie, norul negru dispăru din faţa soarelui şi se fărâmiţă. Soarele însă coborâ lent spre mare.
Omule, vorbele şi faptele tale bune dăruite nu te fac mai sărac. Dăruieşte cu şi din toată inima şi tot sufletul, necondiţionat (fă cât mai multe fapte bune necondiţionate, care să izvorască din bunătate şi din iubire, nu din interes ascuns, dorinţă de îmbogăţire, frică, ruşine, obligaţie, compromis, mândrie, slavă deşartă, faimă, etc.). În loc să sărăcești te vei îmbogăți, dar nu material, ci duhovnicește.
Dăruind vei dobândi!
Sursa: parohiaersig.blogspot.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu