Ferice de cei chemaţi

A fi un chemat al lui Hristos este cel mai mare har de care un om se poate învrednici pe pământul acesta. Cu o singură condiţie: ca omul să înţeleagă marea însemnătate a acestui har. Să simtă marea însemnătate a acelui moment când este chemat. Şi să primească cu toată fiinţa lui marele dar pe care i-l face harul acesta.

Apostolii Mântuitorului au fost cei mai binecuvântaţi în privinţa asta, nu numai pentru că au fost chemaţi, ci şi pentru că au înţeles marea ocazie pe care o aveau primind chemarea Lui.

Evanghelia nu ne mai spune despre alţii care ar mai fi fost chemaţi ca ei şi în acelaşi timp la slujba apostoliei, ci numai despre ei, cei Doisprezece. Dar se poate presupune că Mântuitorul, căutând, îi va mai fi chemat şi pe alţii până ce s-a completat numărul. Dar alţii n-au primit chemarea acestei apostolii; numai ei. Când s-a umplut numărul, poate că ar mai fi venit şi alţii, dar acum numărul se umpluse.

Spune însă Evanghelia că Domnul i-a chemat mereu şi pe alţii, la felurite slujbe pentru care i-ar fi pregătit. Dar unul ar fi dorit ca să-i dea loc să odihnească… altul să-şi vadă şi de treburile pământeşti, iar altul nu se putea despărţi de ai lui (Luca 9, 57-62) .

Şi, pentru că I-au pus condiţii lui Dumnezeu, El S-a lipsit de toţi aceştia.

Când te cheamă Domnul, nu-I pune nici o condiţie… Nu spune: Te voi urma, Doamne, dar dacă îmi faci cutare avantaj sau dacă îmi dai cutare şi cutare lucru. La cine Îi pune astfel de condiţii lui Dumnezeu, la acela El renunţă, fiindcă inima unui astfel de om nu va fi niciodată în întregime predată Domnului, iar în partea nepredată lui Dumnezeu, Satan va aşeza totdeauna un păcat sau mai multe, iar omul acela va face numai rău.

Nu-I pune Domnului condiţii nici după ce ai venit la El. Nu te târgui cu Domnul ca să-ţi mai lase un pahar, sau o ţigară, sau un idolaş la care ţineai înainte şi care ţi se pare ţie că n-ar fi o piedică pentru tine ca să-L slujeşti pe Hristos.

Domnul te vrea cu gelozie numai pentru El. Fii şi tu cu gelozie ataşat total de voia Sa şi de Lucrarea în care te-a chemat şi te-a aşezat.

Nu pune nici o condiţie predării tale şi nu te târgui pentru nici un lucru pe care trebuie să-l laşi.

Primeşte chemarea şi predă-te total ei.

Aceasta va fi cea mai strălucită dovadă că ai meritat-o.

Slavă veşnică Ţie, Dulce, Drag, Bun şi Scump Iisus, Domnul şi Mântui­torul meu! Sunt fericit nespus că m-ai chemat şi pe mine la jugul Tău, la slava Ta. Mă predau în totul Ţie şi Te rog să mă foloseşti oricând şi oriunde vrei Tu. Ajută-mă să-mi împlinesc slujba frumos şi fericit până la moarte.

Amin.

Traian Dorz , din vol. "Hristos Pâinea noastră zilnică"