marți, 6 ianuarie 2026

DE BOBOTEAZĂ, SFÂNTUL CUVIOS PORFIRIE KAVSOKALIVITUL LA O CASĂ DE TOLERANȚĂ !

Băteam la ușile apartamentelor, îmi deschideau intram și începeam să când:
 „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne…”.

Pe acea stradă, Mezonos, văd o ușă de fier. Exista și o curte cu mandarini, portocali… 

Părea o casă arătoasă, cu scări interioare. Era o casă cu etaj. Avea și intrare la subsol. Am urcat scările, am bătut la ușă și a venit o doamnă să-mi deschidă. Din obișnuință, am intrat și am început: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne…”

Deodată mi se pune de-a curmeziș acea doamnă și îmi spune: „Oprește-te!” 

Între timp de pe coridoare mă auziseră, și au început să iasă fete din camere. 

Mi-am spus atunci: „Am nimerit la o casă de toleranță.” 

Femeia dinaintea mea îmi spuse: „Să pleci de-aici! Astea nu sunt vrednice să sărute crucea! Sărut eu crucea și pleacă, Părinte. Te rog!”

Eu… cum să plec?! Am luat altă atitudine:

 „Ascultă-mă, te rog! Nu am cum să plec! Eu sunt preot și am venit aici cu Botezul.”, 

„Nu sunt vrednice să sărute Crucea!”,

„Nu știu dacă ele nu sunt vrednice, sau poate tu nu ești. Pe mine, dacă mă întreabă Dumnezeu cine e vrednic să sărute, fetele sau dvs., aș spune că fetele au voie, dar dvs. nu.” 

S-a rușinat puțin: „Haideți fetelor să sărutați crucea!” Și au venit.

Așadar au sărutat crucea, iar eu cântam: 
„În Iordan botezându-Te Tu, Doamne…” 

Cântam mai melodios, căci mă bucuram că Dumnezeu a rânduit să merg acolo, la cele fete.

Au sărutat toate crucea, și le-am spus: 

„Copiii mei – erau îmbrăcate și ele cu niște fuste colorate, se înfrumusețau și ele ce aveau acolo…-, la mulți ani, copiii mei! Dumnezeu vă iubește pe toate! Dumnezeu ne iubește pe toți! Este Părintele tuturor. El poartă de grijă de fiecare dintre noi. Doar să ne îngrijim și noi să-L cunoaștem, să-L iubim! Dumnezeu e Preabun, ne iubește pe toți și trimite ploaia și soarele peste toți. Pe toți ne iubește! Și pe mine m-a învrednicit azi să vin aici cu Botezul și m-am bucurat mult! La mulți ani!”

Un comentariu:

Anonim spunea...

Am fost să duc un colet la Hause 24 , în Konstanz/Bodensee sudul Germaniei(în 2018). La intrare în casa propriu-zisă,în prag,sună scurt_instant un clopoțel.
Fete disponibile fără problema lor lunară (sau poate că nu) ies în pragul camerei lor îmbrăcate în
lenjerie intimă .(Culoarul are vreo 20 m. plus/minus.Iluminatul are intensitatea semi_; și seamănă dezarmant de bine cu un culoar similar dela psihiatrie.spital).
Și totuși , vameșii și desfrînatele vor intra înaintea noastră în ceruri .
Nu că noi nu vom intra ! Ci , cele două,,clase" sociale stăpînesc perfect ,,pariul cu viața",ajungînd la un moment dat să raționeze rapid,corect și eficient:
cele care se merită și cele care nu se merită a fi urmărite și mai apoi urmate pe deplin(în viață).
Consider că era una din casele
așa zis rezonabile,că nu se vedea nici pe departe să fie fete ,,cu droguri ". Domnul Dumnezeu să ni le aducă acasă pe toate româncele noastre zglobii, pripășite prin cele țări .
Avem să le îmbrățișăm cu amîndouă mîinile .
🖐️🖐️