TRAIAN DORZ - PRIMII PAŞI SPRE LUMINĂ

Astăzi, când din nou, Iisuse, mă întorc din căi de jale

şi văd iarăşi copilaşii împrejurul ieslei Tale,

îl întreb pe copilaşul care-Ţi stă la căpătâie:

– Cum te cheamă?

El îmi spune:

– Dorz Traian, din clasa-ntâie...

Când n-ai nici un îndrumător pe calea vieţii şi eşti nevoit ca tu singur să-ţi desfunzi drumul pas cu pas, răzbind nu numai prin piedicile cele mai mari, ci şi prin locurile cele mai necunoscute, îţi trebuie, desigur, nu numai o muncă grea, dar şi o voinţă tare şi o stăruinţă încrezătoare.

Când ai pe cineva care, luându-te de mână, să-ţi zică: „Vino după mine, că eu ştiu calea“, este uşor să mergi. Nici nu iei seama pe unde calci, nici nu ai grijă ori teamă ca să cercetezi. Ai siguranţă deplină în cel ce te conduce. Şi te încrezi în el fără nici o îndoială. Ce uşor şi liniştit poţi fi atunci!

Tu singur ştii dacă iubeşti...

,,Sa ne iubim. Sa ne iubim unii pe altii. Sa ne iubim, sa nu ne uram, sa ne iubim cu adevarat, "sa ne iubim unii pe altii ca intr-un gand sa marturisim". Sa aducem marturie de credinta noastra si prin iubire. 

Credinta si iubirea sunt doua lucruri legate una de alta. Sfantul Apostol Pavel, in epistola intai catre corinteni, are niste ganduri in legatura cu iubirea, in legatura cu dragostea. Si spune intre altele si aceasta: "De as avea credinta atat de multa incat sa mut si muntii, daca nu am dragoste nimica nu sunt" - deci n-am nici o valoare. Chiar daca as muta niste munti, prin credinta mea, daca nu am si iubire la credinta, daca credinta mea nu e lucratoare in iubire, daca la credinta mea nu se adauga iubirea, credinta mea n-are nici o valoare. Credinta are valoare, are insemnatate atunci cand o folosesti si este lucratoare in iubire; atunci cand credinta e lucratoare, si daca nu-i lucratoare, n-are valoare. Si mai ales n-are valoare daca nu-i lucratoare in iubire.

Cum poate sa-ti fie foame de Cuvantul lui Dumnezeu si totusi sa-l neglijezi ca hrana zilnica?

“Cum poate să-ți fie foame de Cuvântul lui Dumnezeu şi totuşi să-l neglijezi ca hrană zilnică? De ce este aşa şi ce trebuie făcut ca să ne hrănim din Cuvânt zilnic cu aceeaşi ardoare?”

NU putem răspunde la o astfel de întrebare fără a avea smerenia de a recunoaşte ce trebuie schimbat şi înoit în noi înşine. Se întâmplă în viaţa de zi cu zi ca atunci când eşti prins în treburi casnice şi nu numai să nu ai timp de hrană pentru trup şi atunci te amăgeşti cu o felie de pâine şi amăgirea aceasta ţine o vreme de foame. Diavolul, cu experienţa îndelungă pe care o are, va şti să exploateze locul slăbiciunii fiecăruia dintre noi, binenţeles, nu pentru a ne mântui, ci pentru a ne face să ne pierdem entuziasmul, pentru a face orice altceva numai să nu mai avem timp şi pentru Sfânta Scriptură. Şi deşi sufletul cere hrană duhovnicească, deşi este flămând îl amăgim cu un verset două crezând că-i deajuns şi amăgirea aceasta ţine de foame o vreme.

Cum v-am iubit Eu

„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii cum v-am iubit Eu” (Ioan 15, 12).

O istorioară spune că în timp ce Mântuitorul era pe cruce şi era gata să-Şi dea duhul în mâinile Tatălui, prin mijlocul mulţimii care stătea acolo şi-a făcut loc un om care venea grăbit de departe. Se vedea că alergase cale lungă. Şi, prăbuşindu-se la picioarele crucii, şi-a ridicat ochii plini de lacrimi spre Domnul, Care abia mai sufla. Şi, cu glas tare, L-a rugat, plângând şi gemând:

– Doamne, spune-mi, înainte de a muri, toată învăţătura Ta şi mie.

Domnul Iisus Şi-a mai deschis o dată ochii, l-a privit cu nesfârşită milă şi, iubindu-l, i-a zis:

– Prietene, iată, aceasta este toată învăţătura Mea: să vă iubiţi unii pe alţii cum v-am iubit Eu. Du-te în pace!...

Dacă n-ai fi Tu dragostea mea

Nu s-ar mişca nici o frunză
Nu ar adia nici un vânt
Liniştea n-ar fi deplină
Nici în cer nici pe pământ
 Fără dragostea-Ţi ce plânge
Inima ce nu se frânge…

Două feluri de întristări

-->

„Acum mă bucur, nu pentru că v-aţi întristat, ci pentru că va-ţi înstristat spre pocăinţă. Căci v-aţi întristat după Dumnezeu,...căci întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte.” ( 2 Cor. 7: 9-10)

Suntem tentaţi să-l credem pe cel de lângă noi atunci când îl vedem întristat, când îl vedem că varsă lacrimi, când mărturiseşte că-i pare rău. Toate acestea, zicem noi şi aşa trebuie să fie, sunt o confirmare a sincerităţii şi a pocăinţei. Sf. Ap. Pavel însă, ne atrage atenţia în versetele citate mai sus, că există două feluri de întristări: întristarea după voia lui Dumnezeu şi întristarea lumii. În ambele situaţii putem vedea lacrimi, putem auzi cuvinte frumoase, putem vedea căinţă, deaceea ne este foarte greu să le deosebim şi de multe ori ne înşelăm, pentru că ne oprim doar la stările exterioare şi la cuvintele frumoase.

Între "Cezar" şi Dumnezeu

"Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului
si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu"
(Mat. 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25).

"Fraza e clara si regimurile totalitare, adaugandu-i si Rom. 13, cer credinciosilor sa le dea ascultare si respect. Iar multi crestini, care-si confunda religia cu prostia, sar si ei sa le aprobe: "e text!".

Apel umanitar - "DĂRUIEŞTE VIAŢĂ" - proiectul medical Andreea – la asociaţia Bunul Samaritean Beiuş!

Dragi prieteni, continuă campania "DĂRUIEŞTE VIAŢĂ" - proiectul medical Andreea – la asociaţia Bunul Samaritean Beiuş! Personal mulţumesc din nou donatorilor pentru această fetiţă bolnavă de leucemie, asistată de asociaţie. 

În continuare puteţi dona şi puteţi direcţiona şi cei 2% din impozit. 

Donaţii pot fi făcute şi în contul asociaţiei, special deschis la 

BCR Beiuş: IBAN RO34 RNCB 0034 0218 0285 0010. 

Andreea este sub tratament intensiv la Oradea cu medicamentul cumpărat de asociaţia noastră din donaţiile dumneavoastră. 

Rugaţi-vă Domnului Dumnezeu ca micul ei organism să reziste. Am vizitat împreună cu soţia copilul şi mămica sa, Claudia, la spital şi vă putem spune că Andreea e o mică luptătoare. Tatăl, Ionuţ a fost azi alături de mine şi un alt voluntar, Nicolae, la pregătirea structurii de suport şi montarea banner-ului. 

Ambii părinţi au mari emoţii privitor la fetiţă şi merită încurajaţi de toţi cei apropiaţi.

Mai multe detalii pot fi solicitate aici: ASOCIATIA BUNUL SAMARITEAN BEIUS