vineri, 11 octombrie 2013

Ce părere aveţi de muzică, de teatru?

În ceea ce priveşte muzica, noi trăim într-o societate în care muzica are ponderea ei. Păcat că oamenii în general nu sunt foarte doritori de a cânta ei înşişi, cel mult ascultă muzica la casetofon, la radio, la televizor, muzica cântată de alţii. Mai demult era o angajare a oamenilor, în general, pentru muzică. Nu mă gândesc numai la cei care erau angajaţi într-un cor, ci la cei care erau gata tot timpul să fredoneze ceva, să cânte ceva, eventual să cânte la un instrument muzical, să interpreteze o cântare, o melodie, cântând el însuşi vocal şi parcă în tinereţea mea era mai multă preocupare de a face muzică, nu numai de a asculta muzică. Şi atunci, trăind într-o societate în care oamenilor li se oferă după preocupările care sunt, îmi pare rău că se neglijează anumite lucruri pentru că nu mai sunt la modă.
Ei, aş vrea să se cânte muzică din toate domeniile, sunt foarte frumoase canţonetele italiene, sunt foarte frumoase melodiile spaniole, sunt foarte frumoase melodiile cântate de francezi. Dar aş vrea să fie un amestec aşa şi o preocupare de muzică bună de tot felul, de la toate popoarele care ne cunoaştem şi care au valori muzicale. Când eram eu foarte tânăr se câta foarte mult Tino Rosi. Şi acum aşa mult îmi place Tino Rosi! Mi-aduc aminte de tinereţea mea şi îmi plăcea şi atunci foarte mult. Sau acum, de exemplu, muzica de operă care-i frumoasă şi e bine să se cânte. Pavaroti, de pildă, Domingo, muzică frumoasă. Am impresia că nu-i destulă preocupare de muzică din asta constructivă, adică elevată.
Câteodată deschid aparatul de radio şi nimeresc la câte o muzică şi mă gândesc… asta-i muzică? Oare asta poate fi socotită muzică? Nu cred că-i o muzică, e ceva ce eu n-aş mai asculta şi a doua oară. Dar sunt lucruri pe care le-aş asculta de mai multe ori, şi a treia oară şi a zecea oară; şi muzică populară, şi muzică cultă şi muzică uşoară, muzică simfonică; mie-mi place muzica, n-am vreme de muzică, dar îmi place foarte mult.

Citeam despre Johann Sebastian Bach, într-o lucrare numită Martori creştini,  că este considerat al cincilea evanghelist pentru mulţimea gândurilor sfinte din Evanghelie pe care le prezintă în muzica sa (Oratoriile de Crăciun şi de Paşti, Cantatele şi Coralele sunt cu iz duhovnicesc şi cu afirmaţii din Evanghelie). Tot ce putem acumula noi frumos din muzică, literatură, nu numai din Evanghelie, ne zideşte. Este atâta literatură bună, frumoasă, care ne zideşte, care ne împodobeşte mintea, fie că e vorba de poezii, fie că e vorba de schiţe, de nuvele, de romane, lucruri care sunt bune, pe care le citeşti şi care contribuie la formarea noastră duhovnicească!

Parintele TEOFIL PARAIAN, din "Veniti de luati bucurie"

Un comentariu:

Diana spunea...

La radio sunt multe...e mult zgomot.Sunt si melodii frumoase, dar prea putine.Cele noi se dau pana la epuizare.Ma exaspereaza cand aud de 'enspe ori o melodie!
Cineva spunea ca muzica nu vine de afara ci din interior.