"Lasă-te de sudalmă! Cu darul şi puterea Evangheliei
Sudalma - ca şi beţia, fumatul şi alte patimi, este un nărav rău, de care omul spune că nu se poate dezbăra. Şi are dreptate omul, orice nărav rău, orice patimă rea este un ştreang, este un lanţ cu care Satan l-a legat pe om, iar acest lanţ omul nu-l poate rupe cu puterile lui; acest lanţ se poate rupe numai cu puterea Evangheliei.
Fratele meu! Eu cunosc o „foarfecă" minunată ce poate tăia lanţurile diavoleştilor patimi şi năravuri. Această „foarfecă" minunată este Crucea şi Jertfa Golgotei. Cu această „foarfecă" lucrează şi Oastea Domnului. Cu ea a „tăiat" mii şi mii de „lanţuri" rele, scăpând pe oameni din beţii, sudalme şi alte legături diavoleşti.
Încearcă şi tu, iubitul meu, această „foarfecă". Lasă-te de sudalmă cu darul şi puterea Evangheliei. Nu uita: năravul de a sudui este un ştreang al lui Satan; iar acest ştreang numai cu „foarfeca" Golgotei se poate tăia. Năravul are un singur leac: Crucea Golgotei.
Lasă-te de sudalmă!
Dar ca să te poţi lăsa, curăţă mai întâi „fântâna" (inima)!
Inima omului este ca un izvor, ca o fântână din care ies şi apa cea bună şi apa cea rea; şi cele bune şi cele rele - aşa după cum „fântâna" e curată sau necurată. În acest înţeles zicea şi Mântuitorul: „că din inima oamenilor ies gândurile cele rele, preacurviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, hula, trufia, nebunia" (Marcu 7, 22-23).
Între relele care ies din inimă, iată, acolo este înşirată şi hula şi nebunia sudalmei. În inimă, acolo este şi cuibul, izvorul sudalmei. Iar gura este numai „ţeava" care dă drumul la „apa" cea otrăvită, la sudalmă, la păcat.
Deci, dacă vrei să te laşi de sudalmă, apoi du-te la izvorul sudalmei, la inimă, şi înţearcă răul din acest izvor, altfel n-ai făcut nimic.
Dacă vrei să te laşi de sudalmă, apoi curăţă mai întâi „fântâna" inimii şi, apoi, cu de la sine, va înceta şi sudalma.
A încerca să te laşi de sudalmă fără să curaţi „fântâna" inimii, înseamnă tot atât ca şi când ai vrea să curaţi o fântână otrăvită, reparând numai ţeava fântânii. Oricât ai umbla să-ţi repari „ţeava" gurii şi să o opreşti de la sudalmă, prin ea va curge mereu sudalma, câtă vreme înlăuntru, inima ta, este o fântână otrăvită. Curăţă fântâna! Curăţă inima şi atunci îndată va înceta sudalma!
Iar inima se poate curaţi şi tămădui cu un leac minunat pe care ni l-a lăsat însuşi Mântuitorul, prin cuvintele: „Iată, stau la uşă şi bat! De va auzi cineva şi va deschide, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine" (Apocalipsa 3, 20).
Domnul bate la uşa inimii tale şi vrea să intre în inima ta. Lasă-L să intre! Cheamă-L să intre! Şi inima ta îndată se va curăţa de toată necuraţia şi se va preface într-o fântână plină cu „apă vie". Şi sudalma va dispărea îndată şi pentru totdeauna din gura ta, din casa ta şi din viaţa ta.
O rugăciune cu Hotărâre pentru lepădarea de sudalme
Tată şi Doamne! Greşit-am la cer şi înaintea Ta. Şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul Tău. Sunt vrednic să mă baţi şi să mă alungi, căci am hulit şi am batjocorit Numele Tău. Te-am hulit şi Te-am batjocorit pe Tine, Tatăl meu şi Dumnezeul meu cel Bun.
Am fost un orb şi un nebun, care nu mi-am dat seama ce pierzare iese din gura mea. Acum, aflând ce groaznică pieire este sudalma, mă înfricoşez. Şi tremur şi mă cutremur de mânia şi pedeapsa Ta.
Doamne! Mă prăbuşesc plângând în faţa Ta. Şi, cu lacrimi, Te rog, iartă-mă! îmi plâng cu amar nebunia şi cu lacrimi Te rog, fie-ţi milă de mine, Doamne, şi mă iartă! Iartă, Doamne, pe robul Tău cel nebun şi pierdut! Iartă-mă, Doamne, pentru Fiul Tău cel Scump, pe Care L-ai dat morţii pentru noi şi mântuirea noastră!
Iisuse, preascumpul nostru Mântuitor! Mă prăbuşesc plângând la picioarele Crucii Tale. Aici e singurul loc unde mai pot nădăjdui iertarea groaznicului meu păcat. Spală cu Sângele Tău păcatul meu! Şi mă împacă iarăşi cu Tatăl meu cel Ceresc.
Iisuse preadulcele meu Mântuitor! Mă aplec plângând la picioarele Crucii Tale, căci aici e şi singurul loc, unde pot scăpa de năravul ce groaznic al sudalmelor. Plângând la picioarele Crucii Tale, pun:
Hotărâre şi legământ
Ca, începând de la citirea şi iscălirea acestei cărţi, să mă lepăd cu totul şi pentru totdeauna de orice fel de sudalme. Mă lepăd cu scârbă şi cu ură de acest Satan îngrozitor şi, de acum încolo,îmi voi pune inima,gura şi graiul numai în slujba laudei Tale.
Doamne Iisuse! Pecetluieşte cu Sângele Tău cel scump această hotărâre a mea şi-mi dă clipă de clipă dar şi putere să o pot ţine. Ţine-mă, Iisuse Doamne, mereu lânga Crucea Ta, căci numai aici este scăparea noastră de patimile şi năravurile diavoleşti! Primeşte-mă, Doamne Iisuse, şi pe mine în rândul ostaşilor Tăi , ca să fiu şi eu un creştin luptător şi biruitor.
Cerşind dragostea Tatălui, Săngele Fiului şi darul Duhului Sfănt, intru în Oastea Domnului şi iscălesc această hotărâre care s-a făcut pentru binele meu şi mântuirea sufletului meu.
Amin
Am iscălit această Hotărâre
azi ............................anul............................................................
Amin
Am iscălit această Hotărâre
azi ............................anul............................................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu