luni, 25 noiembrie 2013

Cârciuma din Poiana Mărului a trecut printr-o schimbare din temelie.

Vedere asupra satului Poiana Mărului


În foaia «Oastea Domnului» (nr. 49 din 1931), s-a publicat o ştire cu adânc înţeles pentru Evanghelia cu schimbarea din casa lui Zacheu vameşul.
În comuna Poiana Mărului, jud. Braşov, un cârciumar, Ioan Enescu, şi soţia lui au intrat în Oastea Domnului. Iar după ce au intrat în Oaste, „au lăsat cârciuma şi localul acela care era pus în slujba diavolului, l-au curăţit şi împodobit frumos şi l-au pus în slujba Domnului. În localul acela, unde se vorbeau vorbe urâte şi murdare şi unde erau sudalme, certuri şi bătăi, astăzi se înalţă rugăciuni şi cântări de laudă lui Dumnezeu“. Cârciuma s-a prefăcut într-o casă de adunare a Oastei Domnului.
Cârciuma din Poiana Mărului a trecut printr-o schimbare din temelie. Dintr-o casă de beţii, înjurături şi păcate, a devenit o casă de rugăciuni şi cântări de slavă lui Dumnezeu. Un duh nou, o viaţă nouă s-a sălăşluit în ea.
În această schimbare trebuie să fie şi viaţa noastră când Îl primim cu adevărat pe Domnul în casa inimii noastre. A-L primi cu adevărat pe Domnul şi a trăi cu El – înseamnă că viaţa noastră îşi schimbă rosturile şi chemările... se curăţă de toate spurcăciunile... un duh nou, o viaţă nouă începe în ea.
Mântuirea mea şi a ta, iubite cititorule, începe în clipa când inima noastră îşi schimbă stăpânul. Când renunţă la chiria diavolului şi se face lăcaş Duhului Sfânt (I Cor. 3, 16).
Mântuirea noastră începe în clipa când Îi deschidem Domnului uşa inimii noastre şi se sfârşeşte în clipa când Dom­nul a ajuns Stăpânul şi Cârmuitorul vieţii noastre... Când clipă de clipă viaţa noastră este predată Lui, stă sub ascultarea Lui şi cârma Lui. O viaţă creş­tinească fără această predare Domnului n-ajunge nimic. Sunt atâţia creştini care ţin anumite datini, fac anumite rugă­ciuni, păzesc anumite porunci, dar de răutăţi şi de năravuri rele nu se lasă...
Dovada cea mai bună că Iisus a intrat cu adevărat în casa sufletului tău, o ai atunci, iubite cititorule, când deodată ţi se schimbă felul de a vedea şi a judeca; când pe toate la câte ai ţinut mai înainte, le socoteşti gunoaie, ca să-L poţi dobândi pe Hristos.

din „Zaheu” Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 2001

NB: Stiu ca sunt citit

Niciun comentariu: